Jumătate din cele 16 tuneluri rutiere din Europa inspectate de ADAC, nu corespund normelor de siguranță în vigoare.
Tunelurile rutiere scurtează mult unele rute, dar nu toate respectă măsurile de siguranță impuse de prevederile în domeniu. Cel puțin asta arată cel mai recent raport publicat de ADAC, care și-a trimis experții în Italia, Croația și Austria, pentru a inspecta 16 tuneluri rutiere, mai lungi de un kilometru, aflate pe rute intens tranzitate.
Pentru acest test a fost folosită o mașină echipată cu senzori speciali care au înregistrat o serie de parametri care sunt stricți legați de siguranță.
Opt tuneluri rutiere nu corespund normelor de siguranță în vigoare!
Din cele 16 tuneluri inspectate, mai mult de jumătate nu respectă nici măcar standardele minime impuse de Uniunea Europeană. Tunelurile din Austria stau excelent la capitolul dotări, iar cele din Italia lasă mult de dorit. Croația are unele tuneluri bune, dar și unele care au nevoie de reparații.
Termenul limită dat de Uniunea Europeană privind reabilitarea tunelurilor rutiere de mare tranzit a expirat în urmă cu peste un an, dar punctul bun este că în 6 dintre tuneluri au început diverse lucrări de reabilitare.
VEZI ȘI: Șoferii de camion din anumite state, inclusiv România, riscă să intre în carantină în Slovenia
Totuși, rezultatul testului efectuat de ADAC nu este unul îmbucurător. Din cele 16 tuneluri, doar șapte au trecut testele de vizibilitate și de siguranță.
Italia: 7 tuneluri cu probleme mari de siguranță
Inspectorii ADAC au descoperit probleme majore la tunelurile Giovi, Les Cretes și Castelletto. Tunelul Giovi, din apropiere de Genvoa, nu are suficiente ieșiri de siguranță, zone în care să poți opri în caz de incidente, nu există stingătoare, telefoane pentru apeluri de urgență și nici hidranturi cu apă pentru a se putea interveni în caz de incendiu.
În plus, nu existau marcaje pentru identificarea rutelor pentru ieșirea de urgență, iar iluminatul era insuficient. De asemenea, tunelul nu era dotat cu sistem de supraveghere video și nici nu avea instalație de sunet și amplifcare pentru transmiterea de mesaje.
Același lucru a fost valabil și pentru tunelul Les Cretes, din zona Aosta. Ieșirile de urgență sunt amplasate la un interval de 800 de metri, ceea ce face intervenția și salvarea persoanelor aflate în tunel aproape imposibilă.
Tunelul Castelletto, din zona Recco, nu dispunea de stingătoare, hidrante, zone de siguranță și nici pasaje laterale pentru deplasarea pietonilor în caz de urgență. Nici aici nu erau instalate telefoane pentru apeluri de urgență, sistem de supraveghere video sau instalație de sunet și amplifcare pentru transmiterea de mesaje.
Operatorii privați din Italia nu fac investiții
Majoritatea tunelurilor din Italia sunt gestionate de operatori privați. Autostrade per l’Italia este unul dintre cel mai mare operator al drumurilor pe care se plătesc taxe din Italia și în administrarea companiei se află șase dintre tunelurile testate. Compania este aspru criticată pentru lipsa investițiilor, mai ales după incidentul din 2018 când podul Morandi de pe autostradă din Genova s-a prăbușit și 43 de persoane și-au pierdut viața.
Cel mai probabil operatorii privați din Italia nu vor face lucrările de reabilitare necesare foarte curând, iar ADAC va face o sesizare către autoritățile din Germania pentru ca acestea să ridice această problemă de siguranță rutieră în Consiliul Uniunii Europene.
Croația: 1 din 3 tuneluri rutiere nu trece testul
Al doilea tunel în topul tunelurilor cu cele mai mari porbleme se află tunelul Učka, din Vranja, în Croația. Zonele de siguranță pentru parcarea mașinilor sunt amplasate la o distanță mult prea mare, de 1750 de metri, nu există ieșiri de urgență, nu există instalație de sunet și amplifcare pentru transmiterea de mesaje și nici zone de acces din exterior pentru forțele de intervenție.
O altă problemă este legată și de faptul că numărul de benzi ale șoselei de dinaintea intrări în tunel este mai mare decât numărul de benzi din tunel. În schimb, tunelurile Konjsko, din Split, și tunelul Sveta Tri Kralja, din Durmanec, nu aveau probleme majore.
Austria: Cele mai sigure tuneluri inspectate
La polul opus în acest test se află Austria. Cele cinci tuneluri – Gleinalm, Hiefler, Oswaldiberg, Klauser și Perjen – respectă cele mai înalte standarde de siguranță și disoun chiar de benzi în tuneluri separate pentru cele două sensuri de mers.
Singura problemă descoperită a fost la tuneul Oswaldiberg, din Villach, unde distanța între zonele de refugiu pentru mașinile cu probleme era de 1.200 de metri.
Se remarcă marcajul vizibil al ieșirilor de urgență, iluminatul excelent, sistemele moderne de evacuare a fumului, sistemul de stingere a incendiilor și alte dotări care permit o intervenție rapidă în caz de incidente.
Tunelurile vechi din Austria au fost reabilitate
Chiar dacă tunelurile din Austria sunt vechi, de exemplu tunelul Gleinalm a fost inaugurat în 1978, tunelul Hiefler în 1974, tunelul Perjen în 1983, aici s-au făcut investiții masive pentru reabilitarea acestora.
Austria a investit miliarde de euro în ultimii ani pentru a face tunelurile din această țară mai sigure. Austria este o țară de tranzit pentru camioane, dar și o țară cu un trafic foarte mare din cauza turismului.
Recomandările ADAC
Directiva Uniunea Europeană privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile din rețeaua de drumuri transeuropene trebuie în sfârșit să fie pusă în aplicare, astfel încât să fie garantat un minim al nivelului de siguranță în toate tunelurile rutiere europene.
Cele mai frecvente probleme
Aproape jumătate dintre tuneluri nu aveau zone de siguranță pentru mașinile cu probleme tehnice sau de altă natură, iar în două dintre tuneluri distanța între aceste zone era prea mare.
La aproape fiecare al doilea tunel nu era disponibile sisteme de stingerea incendiilor. În tunelurile Giovi și Učka nu exista nici măcar o ieșire de urgență. În Les Cretes și alte cinci tuneluri erau la o distanță de peste 300 de metri.
O treime din tuneluri nu dispunea de instalație de sonorizare. În 20% dintre tuneluri nu există telefoane pentru apeluri de urgență sau sunt amplasate la o distanță mult prea mare.
Fiecare al doilea tunel ar trebui să intre în reabilitare
Testul a scos încă o dată în evidență cât de mari sunt problemele de siguranță legate de tunelurile rutiere din Europa. Faptul că acestea nu sunt dotate cu sisteme de supraveghere video, de comunicare, sau de stingere a incendiilor înseamnă că nu se poate interveni pentru salvarea persoanelor din interior în cazul unui accident.
ADAC trage un semnal de alarmă și cere fiecărei țări din Uniunea Europeană să aloce rapid fonduri pentru reabilitarea tunelurilor aflate pe rute importante de tranzit pentru a evita un dezastru.
Reacția Uniunii Europene
Majoritatea țărilor au înțeles necesitatea reabilitării infrastructurii rutiere, dar țări precum Belgia, Bulgaria, Croația, Italia și Spania nu și-au respectat angajamentelor luate, iar UE a început procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor acestora în octombrie 2019.
