Executivul a plafonat adaosul comercial la carburanți și a limitat exporturile acestora pentru a proteja economia și populația, în contextul crizei de pe piața petrolului. Măsurile vor reduce prețul carburanților cu doar 50 de bani pe litru.
Având în vedere conjunctura actuală, caracterizată de volatilitatea și creșterea constantă a cotațiilor internaționale ale țițeiului și produselor petroliere, în special la motorină, care a dus la creștere a prețurilor în România, Guvernul României a adoptat OUG-ul prin care a plafonat adaosul comercial la carburanți și a limitat exporturile acestora în perioada 1 aprilie 2026 – 30 iunie 2026.
Măsurile vor fi aplicate inițial pentru o perioadă de 3 luni, cu posibilitatea de prelungire succesivă pentru durate de câte cel mult trei luni.
Potrivit Executivului, intervenția a fost necesară pentru a controla efectele unei piețe tensionate și pentru a asigura stabilitatea aprovizionării. Piaţa petrolieră din România depinde de importuri de țiței în proporție de cca. 75%.
Decizia vine după o ședință convocată de prim-ministrul Ilie Bolojan pe 23 martie, la Palatul Victoria, în care au fost analizate soluțiile pentru limitarea impactului asupra economiei și populației.
Plafonarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materii prime
În ceea ce privește adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate în producția acestora, Guvernul României a stabilita plafonarea la media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
Inițial, propunerea era de plafonare la 50% din media adaosului comercial practicat în 2025, lucru care ar fi blocat distribuția.
Plafonarea va fi aplicată pe întreg lanțul economic, de la rafinare până la distribuția finală. Depășirea adaosului va fi sancționată cu amenzi între 0,5% și 1% din cifra de afaceri. Companiile trebuie să raporteze aceste valori către ANAF.
Prin această măsură, autoritățile încearcă să reducă presiunea asupra prețului la pompă și să evite transferul integral al scumpirilor către consumatorii finali și companii. În contextul actual, controlul marjelor este considerat un instrument direct pentru temperarea creșterilor de preț.
Totuși, această intervenție a Executivului nu garantează o stagnare din creștere a prețului carburanților, în special la motorină, un produs mult mai consumat în economie.
Exporturile de benzină și motorină, sub control
Guvernul a introdus și restricții privind exportul și livrările intracomunitare de benzină și motorină. Operatorii economici vor putea realiza aceste operațiuni doar cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei și al Ministerului Energiei.
Această decizie indică o orientare clară către prioritizarea consumului intern, în condițiile în care autoritățile urmăresc să evite eventuale dezechilibre de aprovizionare pe piața locală.
Reducerea conținutului de biocarburant pentru scăderea prețului
Un alt instrument utilizat de Guvern este reducerea cantității de biocarburant din benzină. Măsura este justificată prin necesitatea de a diminua costul final al combustibilului, într-un moment în care orice ajustare de cost are efect direct asupra economiei reale.
În paralel, Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei, Ministerul Energiei și Consiliul Concurenței vor monitoriza permanent evoluțiile din piață și vor evalua dacă sunt necesare intervenții suplimentare.
Sunt cele mai bune măsuri care puteau fi luate?
Potrivit lui Gabriel Biriș, unul dintre cei mai apreciați experți în fiscalitate din România, măsurile luate de guvern nu sunt dintre cele mai inspirate, cu excepția restricțiilor la export, deoarece „principalul pericol pentru România este penuria de carburant”, explică acesta într-o opinie publicată pe Facebook.
Acesta a comentat că plafonare adaosului comercial la media de 50% din adaosul practicat în 2025 pe întreg lanțul economic, pentru a reduce prețul carburantului la pompă, va crește consumul, ceea ce va amplifica riscul de penurie. Ipoteza este susținută de intervențiile guvernelor din Slovenia și Slovacia, unde controlul prețului la motorină și benzină a generat fenomenul numit „turism de carburant”. Acesta a dus la penurie în numeroase benzinării din zonele de frontieră, iar ulterior ambele guverne au introdus interdicții de alimentare.
De asemenea, expertul în fiscalitate este de părere că eliminarea componentei de biocarburant ar putea duce tot la penurie.
Gabriel Biriș spune că, în locul statului român, ar fi luat alte decizii. În primul rând, s-ar fi asigurat că există surse de achiziție pentru motorină și ar fi eliminat „barbarismul numit ICAS, mai ales că trebuia deja eliminat și va fi oricum eliminat de la anul (deci nu generează deficit structural!)”.
