Editorial

Când dispecerul te trimite la un igloo party de neuitat

Ca tot suntem în săptămâna cu „subiecte tabu”, astăzi, vreau să abordez o temă binecunoscută în viaţa oricărui şofer profesionist.

Uşurel, nu săriţi aşa, nu este vorba despre „nunţile din parcări”… vorbim despre relaţia dispecer – șofer de camion. Și, am s-o fac povestindu-vă un caz real.

Când dispecerul te trimite la un igloo party de neuitat

Este important ca măcar unul din cei doi să fie profesionist în ecuaţia asta sau succesul unei curse depinde de profesionalismul amândurora?

Acum 3 ani la firma unde lucra personajul nostru, apare o nouă dispecera, fără prea multă experienţă. Toate bune şi frumoase, mai ales dispecera, însă se auzeau zvonuri pe “teren” cum că dispeceratul nu era punctul ei forte. Mă rog… răutăţi bărbăteşti.

Şoferul din povestirea noastră primeşte o încărcare din Belgia pentru Worgl (Austria), încărcătura fiind diferite forme de gheaţă pentru un igloo party. Adresa de descărcare a încărcăturii era undeva pe pârtia de ski de lângă Worgl, acolo unde vedeţi voi muntele în dreapta când mergeţi spre Innsbruck.

GPS-ul şi toate motoarele de căutare online ale şoferului în cauză îl avertizau că acela nu este un drum cu acces pentru camioane. Dar mai contează? Dispecera ţipa la telefon între două cafele că acolo vrea clientul marfa. A fost un weekend cu sughiţuri pentru dispecera noastră, deoarece şoferul în cauză a scris ceva texte porno pentru ea în gând pe perioada repausul săptămânal normal pe care l-a efectuat exact lângă muntele cu pricina, pe autostradă.

Când dispecerul te trimite la un igloo party de neuitat

Trecând peste moment, pleacă omul din parcare luni dimineaţa pe “cărarea vieţii” spre petrecerea în iglou. La un moment dat începe să urce, şi urcă… urcă. Asta pentru vreo 25 km, cu 22.5 tone încărcătură.

GPS-ul nervos că trebuia să afişeze toate restricţiile din memorie îi spune şoferului cu candoare în glas: “Virați la stânga!”. Într-adevăr, în stânga era un superb drum, foarte îngust, care avea indicator spre pârtia de ski.

VEZI ȘI: Roland Jost rămâne în arest preventiv până în iunie

Dintr-o privire omul nostru înţelege că nu are loc pe acolo şi merge înainte până în parcarea unui market de scule pentru grădinărit. Acolo, cu o germană din mâini şi pix cu foaie înţelege ca ăla e singurul drum de acces către locaţia de pe CMR.

Sună încă o dată în dispecerat şi „superbitatea” de la capătul firului îi spune: Încă n-ai ajuns?! La 8 era livrarea.

Omul îi transmite în gând nişte felicitări şi pleacă transpirat de emoţii pe drumul spre pârtie. Urcă ce urcă cu mare greutate până la un moment dat, când a trebuit într-o curbă să ia o decizie. Ori cade în prăpastie, ori sparge duba în stânci pe partea dreaptă. Nici una, nici alta… se opreşte pe avarii în mijlocul drumului, astfel năruind visele multor familii de a ajunge la pârtie în următoarea perioadă. Coloană în aşteptare pe urcare şi coborâre era de kilometri.

Când dispecerul te trimite la un igloo party de neuitat

Apare şi poliţia montană şi cei de la drumuri în vreo 20 minute. Au vorbit frumos cu şoferul… ceva de genul „scheiße romano”. Mă rog, înculpatul nu ştia germană… şi, nici acum nu ştie.

După verificarea CMR, poliţia comfirma adresa, dar spun că nu este posibil cu ansamblu de 40 tone acolo. Între timp, vine unul pe jos, alergând spre camion. Era organizatorul petrecerii cu gheaţă. Omul era stupefiat de faptul că marfa lui este acolo, pt că susţinea că trebuia descărcată la un depozit frigorific fix lângă autostradă, petrecerea fiind următorul weekend.

Au urmat alte aprobări ale poliţiei, politicoase, tot pe genul „scheiße”… cred că e un fel de mulţumesc pentru informare în limba lor.

Acum, depăşind momentul oamenii caută soluţia şi o găsesc. La 800 metri mai jos era un centru pentru închiriere ATV şi scule pentru sporturi de iarnă. Cu mari eforturi, Polizei reuşesc să dirijeze camionul cu spatele până acolo.

Apoi îi spun şoferului într-o engleză clară: Ori întorci aici… ori elicopter! Parcarea era mică, dar din cauza răului de înălţime, şoferul face o ”românească” la limită prin zăpada din parcare, reuşind să nu cadă în prăpastie.

A mai trecut vreo 2 ore până s-a eliberat circulaţia. Apoi, o altă oră până să ajungă să descarce.

Ce să zic, pe la ora 13:00, după ce a fost camionul descărcat, sună dispecera: Auzi, stai pe loc că am un mail venit sâmbătă cu o altă adresă de descărcare, undeva lângă autostradă. Cred că sughiţă şi acum fata.

Dar, peisajul era superb, recunosc.

Profesioniştii sunt puţini în branşa asta, aproape că sunt pe cale de dispariţie.

Din aceeași categorie...

Back to top button