China îi răspunde lui Donald Trump cu taxe vamale de până la 125% pe produsele din SUA, denunțând strategia liderului de la Casa Albă drept „o glumă”.
Investitorii așteptau să vadă cum va reacționa Beijingul la decizia luată miercuri de Trump de a majora efectiv taxele vamale pentru produsele chinezești la 145%, anunțând în același timp o pauză de 90 de zile în ceea ce privește taxele pentru zeci de produse din alte țări.
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China au atins un nou vârf astăzi, după ce Beijingul a anunțat creșterea taxelor vamale la 125% pentru bunurile din SUA, ca reacție directă la decizia lui Donald Trump de a crește taxele vamale aplicate importurilor din China la 145%.
Declarația oficială a Ministerului de Finanțe chinez, citată de Reuters, cataloghează strategia tarifară a SUA drept o „încălcare gravă a regulilor economice internaționale” și „un act unilateral de intimidare și coerciție”.
„Chiar dacă SUA va continua să impună taxe vamale mai mari, nu va mai avea nicio semnificație economică și va rămâne în istorie ca o glumă”, se arată în comunicatul Beijingului.
Tarifele distrug profiturile și fac comerțul imposibil
Experții avertizează că, odată ce taxele depășesc 35%, marjele de profit devin aproape inexistente, atât pentru exportatorii chinezi, cât și pentru firmele americane care încearcă să vândă produse în China. Practic, cele două mari economii au ajuns să taxeze 100% din bunurile celuilalt.
Potrivit Peterson Institute for International Economics, taxele medii ale SUA pentru exporturile chineze au ajuns la 135% – de peste 40 de ori mai mari decât în perioada premergătoare primului război comercial SUA-China din 2018.
China nu va mai răspunde proporțional, dar pregătește alte măsuri
Deși Beijingul a transmis că nu va mai replica eventuale creșteri viitoare de tarife din partea SUA, oficialii chinezi au lăsat deschisă posibilitatea unor alte forme de represalii.
Printre acestea se numără restricționarea imediată a importurilor de filme de la Hollywood, o alertă de călătorie emisă pentru cetățenii chinezi care vor să viziteze SUA, și un avertisment pentru studenții chinezi care plănuiesc să studieze în statul Ohio.
Xi Jinping caută susținere internațională
În timp ce războiul comercial cu SUA se intensifică, China își consolidează legăturile cu partenerii internaționali. Președintele Xi Jinping i-a transmis premierului spaniol Pedro Sanchez că Europa și China ar trebui să-și „îndeplinească responsabilitățile internaționale” și să se opună acțiunilor „unilaterale și intimidatoare”.
Xi va începe un turneu în trei țări din Asia de Sud-Est, printre care Vietnam, Malaezia și Cambodgia, unde se așteaptă ca temele principale să fie accesul pe piețele agricole și stabilitatea economică regională.
Între timp, ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao, a purtat discuții cu omologii săi din UE, Malaezia, Arabia Saudită și Africa de Sud, semn că Beijingul mizează pe sprijinul grupurilor G20 și BRICS pentru a contrabalansa presiunea SUA.
Un prim rezultat al acestor eforturi diplomatice a fost reluarea dialogului comercial cu Uniunea Europeană, în special pe tema automobilelor electrice, semnalând posibilitatea unei detensionări pe acest front.
Un nou Război Rece economic prinde contur
Deși China se declară deschisă negocierilor cu SUA, mesajul general este clar: „Amenințările și presiunea nu sunt metodele potrivite pentru a trata cu China”, potrivit unui alt comunicat al Ministerului Comerțului din Beijing.
Analiștii UBS consideră că refuzul Chinei de a mai răspunde în mod simetric arată că relațiile comerciale bilaterale sunt, practic, complet înghețate.
Cu o poziționare tot mai fermă alături de Europa și partenerii din Sudul Global, China pare hotărâtă să transforme războiul tarifar cu SUA într-un conflict comercial pe termen lung.
