Proiect de lege care introduce noțiunea de culoar de salvare în Codul rutier din România

Un proiect de lege inițiat de USR introduce noțiunea de culoar de salvare în Codul rutier, cu scopul de a reduce timpii de intervenție și alinierea la standardele europene.

Un proiect legislativ depus de USR pentru completarea Ordonanței de Urgență nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice vizează introducerea clară a noțiunii de culoar de salvare în Codul rutier, într-un context în care traficul urban aglomerat întârzie frecvent intervențiile de urgență.

Inițiativa pornește de la o lacună legislativă: regulile actuale acoperă doar situațiile de trafic fluid, fără să ofere soluții pentru ambuteiaje sau blocaje, unde timpul de reacție devine critic.

Autorii proiectului, deputații USR Dumitru Văduva și Ovidiu Paraschivescu, susțin că lipsa unui cadru clar creează confuzie în rândul șoferilor și afectează direct viteza de deplasare a ambulanțelor, pompierilor și echipajelor de poliție.

În practică, mulți conducători auto încearcă deja să elibereze drumul, însă fără reguli precise, rezultatul este adesea ineficient.

Culoar de salvare: Reguli clare de formare

Proiectul introduce obligații explicite pentru formarea culoarului de salvare, adaptate tipului de drum.

Pe drumurile cu o singură bandă pe sens, șoferii trebuie să se deplaseze cât mai aproape de marginea din dreapta, lăsând liber spațiul din stânga. În cazul drumurilor cu mai multe benzi pe sens, vehiculele de pe banda de lângă axul drumului trebuie să se retragă spre stânga, iar celelalte spre dreapta, pentru a crea un coridor central de intervenție.

Nerespectarea acestor reguli ar urma să fie sancționată, la fel ca utilizarea abuzivă a culoarului de salvare de către vehicule neautorizate. Inițiatorii subliniază că proiectul transformă o practică voluntară într-o obligație legală, cu efect direct asupra timpilor de intervenție.

Dumitru Văduva explică faptul că obiectivul este eliminarea ambiguității și stabilirea unor reguli uniforme pentru toți participanții la trafic, astfel încât echipajele de urgență să ajungă mai rapid la intervenții și să crească șansele de salvare.

Culoar de salvare: Impact direct asupra timpului de intervenție

Inițiatorii leagă direct măsura de impactul asupra supraviețuirii în cazuri critice. Ovidiu Paraschivescu atrage atenția că fiecare secundă contează în intervențiile medicale de urgență în cazul unor accidente rutiere cu victime, iar câteva zeci de secunde pot face diferența între viață și moarte. Potrivit acestuia, un minut câștigat în cazul unui stop cardio-respirator poate crește șansele de supraviețuire cu până la 10%.

Exemplele din alte state europene sunt folosite ca argument pentru eficiența măsurii.

În Germania, regula pentru formarea unui culoar de salvare (Rettungsgasse) se aplică din 1971, iar analizele realizate de ADAC și German Red Cross indică o reducere a timpului de intervenție cu până la 40%, datorită menținerii unei viteze constante a vehiculelor de urgență.

În Austria, această regulă se aplică încă din 2012 și a dus la creșterea vitezei de deplasare a ambulanțelor cu peste 25% în condiții de trafic blocat, conform datelor ASFINAG.

Alte state europene care au implementat culoarul de salvare sunt: Elveția, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Franța, Belgia, Luxemburg, Spania, Olanda, Danemarca, Croația și Polonia.

Așadar, proiectul de lege urmărește alinierea României la practicile deja consolidate în Europa, unde culoarul de salvare este considerat o regulă de bază în trafic. În lipsa unei reglementări clare, aplicarea acestei măsuri rămâne inegală, iar efectele asupra intervențiilor de urgență sunt limitate.