Direcția dinamică Volvo are grijă de şofer și de profitul companiei
Direcția dinamică Volvo este perfectă în aplicații de şantier, la viteze mici, dar are nişte atuuri valabile şi la utilizarea pe şosea, la 90 km/h.
Suntem ameninţaţi de constructorii de automobile de toate categoriile că vom fi înlocuiţi de roboţi-şoferi, dispeceri, curieri şi chiar gunoieri. Noi încă ne credem de neînlocuit, dar Volvo Trucks ne-a dovedit sub forma unui film amuzant, că până şi un hamster cât palma poate conduce camioanele sale.
Mă rog, doar să rotească volanul. Este vorba despre ineditul sistem de direcţie electro-mecano-hidraulic denumit Volvo Dynamic Steering (Direcția dinamică Volvo). Acesta necesită numai 85% din efortul obişnuit depus de şofer în rotirea volanului.
La viteze mici, căci odată cu sporirea vitezei efortul creşte până la o valoare obişnuită. Până aici nimic spectaculos, căci, cam acelaşi lucru fac sisteme clasice de asistare hidraulică de generaţie recentă.
Dar inovaţia Volvo merge ceva mai departe. Direcția dinamică Volvo pe care am reîntâlnit-o pe camionul nostru din #aventurainfotrucker, FH Performance Edition, nu numai că uşurează munca celui care conduce, dar ştie să revină rapid la centru, chiar şi la mersul cu spatele. Are capacitatea demnă de laudă de a mai filtra din şocurile produse de gropile şi şanţurile întâlnite în cale.
De asemenea, corectează stabilitatea direcţională atunci când drumul este înclinat spre exterior sau când există rafale de vânt lateral, totul fără ca şoferul să corecteze permanent direcţia de mers.
Cu excepţia vântului lateral, de toate celelalte încercări am avut parte din belşug, iar VDS ne-a ajutat să rămânem pe drum de fiecare dată.
VEZI ȘI: Flux de putere continuu cu I-Shift Dual Clutch
În afară de multitudinea de senzori ai camionului, direcția dinamică Volvo are la bază un motor electric montat pe axul volanului, deasupra casetei de direcţie.
Acesta are un cuplu maxim de 25 Nm şi funcţioneză împreună cu sistemul mecano-hidraulic clasic. Sarcina respectivului motor electric este de a prelua din efortul depus de şofer exact atât cât să-i uşureze munca, dar să-i lase impresia de siguranţă în volan. De 2000 de ori pe secundă, motorul primeşte comenzi despre cum trebuie să se mişte.
În vorbe nu pare mare lucru. Nici când conduci un FH echipat cu VDS nu pare ceva extraordinar, mai ales în cazul nostru care am circulat cu un vehicul solo foarte uşor.
Abia când revi la un camion cu un servomecanism simplu realizezi ce ai pierdut.
De fapt, regretul apare indiferent de tipul următorului vehicul.
