Drumurile electrificate ar putea inova sectorul transporturilor

Drumurile electrificate ar putea fi următoarea inovație în sectorul transporturilor. Argumente pro și contra pentru acest sistem.

Gândul de a pleca la drum fără a mai fi nevoie să realimentezi camionul este unul cu siguranță frumos, iar acesta ar putea fi realizat de drumurile electrificate.

Totuși, experții își pun o serie de întrebări și vin și cu explicații pentru ce ar putea însemna un astfel de drum. Conform specialiștilor, un drum electrificat ar urma să permită transferul de energie între suprafața pe care se rulează și vehicul.

Aceste drumuri sunt împărțite în trei categorii:

• aeriene, atunci când energia se transferă la vehicul printr-un pantograf;
• rutiere, atunci când transferul de energie se realizează printr-o serie de șine încorportate la nivelul suprafeței asfaltice;
• inductive, atunci când transferul de energie are loc fără contact.

În momentul în care un vehicul capabil să capteze energie va traversa un astfel de drum, energia va fi transferată către bateriile acestuia.

În prezent, drumurile electrificate sunt rare și toate fac parte din proiecte pilot. Aceste proiecte se desfășoară deja pe câțiva kilometri pe autostrăzi din Suedia, Germania sau SUA (Los Angeles și Long Beach).

Argumente pro și contra

Acest tip de drum are efecte benefice asupra emisiilor, mai ales atunci când energia provine din surse regenerabile. În cazul încărcării conductive, acest tip de soluție are o eficiență mare, de până la 95%. Dar acestea sunt singurele argumente pro, pentru că implementarea lor este extrem de dificilă, iar mai departe, constructorii auto ar trebui să vină cu soluții tehnice noi care să permită încărcarea în mers.

Cu excepția pantografului, care are o vechime de 100 de ani, dar care este utilizat la scară largă doar pentru vehiculele de transport persoane în orașe, toate celelalte tipuri reprezintă tehnologii noi și imature.

Și chiar dacă s-ar găsi soluții rapide pentru implementare, costul acestor drumuri electrificate este unul mult mai mare. Spre exemplu, pentru instalarea unui sistem inductiv dinamic ar nevoie de 3 săptămâni pentru 100 de metri, în timp ce pentru un sistem aerian ar putea dura o lună pentru a instala 10 kilometri.

Și nu în ultimul rând, trebuie adusă în discuție și problema de siguranță. Cum ar putea motocicliștii să folosească în siguranță aceste drumuri? Care este riscul electrocutării pentru ceilalți utilizatori ai drumului și pentru cei care întrețin sistemul? Iar răspunsurile la aceste întrebări sunt destul de vag.

VEZI ȘI: Automatizarea operațiunilor în cadrul terminalelor de containere

Un argument pentru drumurile electrificate în reprezintă eliminarea anxietății atunci când aducem în discuție autonomia mașinilor electrice. Dacă astfel de drumuri ar exista, constructorii vor putea folosi baterii mai mici, întrucât vehiculele se vor putea încărca în mers, iar o parte din energie va putea fi folosită în mod direct de motoarele electrice.

Deși sună ca o soluție practică, ea se prăbușește rapid. Prima provocare o reprezintă interoperabilitatea. Pe scurt, producătorii trebuie să vină cu o soluție comună astfel încât toate tipurile de vehicule electrice să poată fi încrăcate în acest mod.

A doua provocare o constituie tipul bateriilor care ar urma să fie îmbunătățite și care vor putea face posibilă această încărcare în timpul rulării.

Cea de-a treia provocare o reprezintă și standardizarea încărcătoarelor clasice, iar în acest moment există un grup care susține sistemul CCS atât pentru vehicule mici, cât și pentru autocamioane.