Transporturile ilegale de lemn au devenit o normalitate după intrarea în vigoare a OUG 134/2022 care plafonează prețul lemnului de foc la 400 lei/mc. Potrivit WWF, sistemul informațional de urmărire a materialului lemnos SUMAL nu face față valului de ilegalități care s-a abătut asupra pădurilor României.
Timp de 7 zile, WWF a monitorizat video toate transporturile de lemne care au ieșit din pădure în diferite locații din județele Brașov și Sibiu, iar rezultatul este îngrijorător. Potrivit asociației, peste 40% dintre transporturile de lemne sunt ilegale.
Fără a avea pretenția unei relevanțe statistice pentru a reflecta imaginea recoltărilor ilegale la nivel național, rezultatele sunt absolut îngrijorătoare, având în vedere faptul că toate locațiile în care WWF a realizat acest eșantionaj nu erau considerate până acum zone de risc în ceea ce privește prevalența exploatărilor ilegale.
Pe măsură ce lemnul de foc este tot mai scump și greu de găsit, populația a decis să se descurce pe cont propriu.
Din totalul transporturilor de lemn surprinse pe camere, 26% au fost transporturi de lemn de foc (camionete, atelaje) fără documente precum aviz/cod SUMAL. Din transporturile care au fost înregistrate în SUMAL, alte 31% au fost identificate ca transporturi neconforme în care s-a constatat fraudarea declarațiilor privind cantitățile de lemn transportate – supraîncărcări flagrante, cu un volum nedeclarat ajungând până la 10 mc per transport.
Acest mod de operare, prin care este introdus pe piață lemnul recoltat ilegal, este practic îngăduit de breșele din sistemul informațional de urmărire a materialului lemnos SUMAL 2, breșe recunoscute de autorități, dar care în continuare nu sunt soluționate.
VEZI ȘI: Noile standarde de emisii ar putea scumpi camioanele cu peste 2.500 de euro
“La începutul anilor 2000, atunci când nivelul tăierilor ilegale a explodat ca urmare a unui proces haotic de retrocedare, politicieni mărunți susțineau că tăierile ilegale ‘sunt mai ieftine’ și mai la îndemână decât împrumuturile de la Fondul Monetar International si că veniturile obținute din recoltările ilegale vor ajuta România să treacă prin tranziție. Astăzi, după același model, pădurile noastre sunt condamnate să plătească factura unei crize energetice gestionate haotic”, spune Radu Vlad, coordonatorul proiectelor regionale în domeniul pădurilor la WWF România.
Compensarea condiționată ca soluție de protejare
WWF face un nou apel către Parlamentul României să modifice în regim de urgență OUG 134/2022 și să adopte compensarea condiționată ca soluție pentru protejarea populației defavorizate.
În felul acesta, populația va cumpăra doar lemn recoltat legal, deoarece fără chitanță nu va primi compensarea, și va folosi responsabil această resursă deoarece nu vor fi subvenționate sortimentele superioare de lemn care pot fi folosite pentru construcții sau mobilă.
Fără compensare, plafonarea arbitrară la un preț care, în majoritatea situațiilor, nu acoperă nici măcar costurile reale privind recoltarea si transportul (chiar daca lemnul ar fi gratis la pădure), nu are cum sa funcționeze, spune WWF.
Aceasta situație va obliga însă operatorii care nu sunt dispuși să încalce legea sau să apeleze la “artificii contabile” să se orienteze pe piața UE, unde această plafonare nu este aplicabilă. Vom avea așadar mai puțin lemn cu proveniența legală disponibil pe piața internă, astfel că cele cca 3 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn ajung să fie dependente de un comerț ilegal care reînflorește.
