ETSC cere Camerei Deputaților să nu modifice art. 109 al OUG 195/2002

ETSC cere Camerei Deputaților să nu modifice art. 109 al OUG 195/2002
În contextul dorinței de modificare a art. 109 al OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu amendamentele admise, directorul executiv ETSC, organizație independentă ce promovează siguranţa transporturilor a trimis o scrisoare deschisă Camerei Deputaților.

Luni, 2 iulie 2018, Camerei Deputaților urmează să voteze în plen proiectul de Lege pentru modificarea art. 109 al OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede că dispozitivele destinate măsurării vitezei să fie instalate exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil (art. 109, punctul 4).

ETSC cere Camerei Deputaților să nu modifice art. 109 al OUG 195/2002

În plus, în cazul utilizării dispozitivelor radar va fi obligatorie presemnalizarea prezenţei acesteia prin panouri de atenţionare montate de administratorul de drum cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2.000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1.000 m în localitate şi 4.000 m în afara localităţii faţă de radar (art. 109, amendamentul 6).

În condiţiile în care în România, nu există sisteme automate fixe de detectare a vitezei (care să emită sancţiuni), dispozitivele radar montate pe specialele de poliţie şi pistoalele radar reprezintă singura cale de aplicare a legii privind viteza legală, în contextul în care viteza este principala cauză a accidentelor mortale din România.

Antonio Avenos, directorul executiv al ETSC “a fost profund surpins şi întristat de avizul Comisiilor reunite asupra proiectului de Lege pentru modificarea art. 109 din OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu amendamentele admise”, acestea fiind în contradicţie cu bunele practici europene, nefiind susținut de absolut niciun studiu sau dovadă că ar aduce vreun beneficiu siguranţei rutiere.

Mai mult, Avenos spune că, aceste modificări ar putea avea un efect negativ asupra siguranţei rutiere.

ETSC cere Camerei Deputaților să nu modifice art. 109 al OUG 195/2002

Dacă acest proiect de lege va fi aprobat în plenul Camerei Deputaţilor, respectarea limitelor legale de viteză va fi foarte dificil de verificat, mai ales în condiţiile în care:

– în prezent, în România nu funcţionează sisteme automate fixe de detectare a vitezei. Numărul de amenzi date cu ajutorul camerelor fixe de monitorizare a scăzut de la 32.670 în 2011, la 4.550 în 2014 la 0 după anul 2014.
– numărul amenzilor acordate în urma măsurării vitezei cu dispozitive radar mobile au scăzut de la un million în 2011 la 710.520 în 2017.
– obligativitatea de a monta panouri de atenţionare pentru fiecare acţiune a poliţiei pentru măsurarea vitezei participanţilor la drum va îngreuna acest proces şi presupune resurse financiare suplimentare.

În primele nouă luni ale anului 2017, în România s-au produs 6.089 de accidente grave (1.346 persoane decedate, 5.756 rănite grav, 2.588 rănite uşor) dintre care 1.161 (305 persoane decedate, 1.209 rănite grav şi 876 rănite uşor) s-au produs în urma nerespectării vitezei legale.

“Aplicarea legii rutiere ce priveşte viteza de circulaţie se bazează pe principiul că oamenii încearcă să evite sancţiunile”, spune Avenos în scrisoare.

VEZI ȘI: BFGoodrich a lansat o noua gamă de anvelope pentru camioane și autobuze în Europa

“Aprecierea subiectivă asupra motivelor pentru care acţiunile de aplicare a legii au loc nu reprezintă un argument care poate justifica o astfel de măsură care va îngreuna detectarea de către agenţii de poliţie a şoferilor care depăşesc limita de viteză legală şi pun în pericol viaţa lor şi altor partcipanti la trafic”, se mai arată în scrisoarea ETSC.

Cel mai important aspect este faptul că oamenii au impresia că există şanse mari să fie penalizați atunci când încalcă o regulă (șansa subiectivă de a fi prins).

Aceasta este determinată de nivelul real de sancționare și de numărul celor care văd sau aud despre operaţiunile poliţiei.

Prin urmare, șansa subiectivă de a fi prins poate fi mărită prin:

– Aplicarea atât a activităţilor de aplicare a legii vizibile, cât și a celor “ascunse” (în maşini neinscripţionate)
– Publicitate privind activități specifice de aplicare a legii (de exemplu, în mass-media naționala sau regională)
– Feedback asupra rezultatelor activităților de aplicare a legii (de exemplu, în mass-media naționala sau regională).

Deşi în anumite ţări europene legislaţia prevede că radarele mobile să fie vizibile şi localizate în principal în zonele cu risc crescut de accidente (ex. Franța, Italia, Marea Britanie etc.), aceste ţări dispun în paralel de un sistem extins de sisteme automate de supraveghere a vitezei (camere fixe, controlul vitezei medii pe o secţiune de drum) care au grad sporit de eficacitate.

În Franţa, sunt instalate radare mobile pe maşini neinscripţionate care folosesc camere infraroşu, nedetectabil de către conducători.

La 1 iulie 2017, 382 de vehicule neinscripţionate au fost în traficul francez pentru a depista şoferii care depăşesc limita de viteză.

Până în 2017, şoferii maşinilor cu radar instalat trebuiau să fie jandarmi sau poliţiști în uniformă. Din aprilie 2018, aceste maşini dotate cu radar de detectarea a vitezei a fost subcontractate operatorilor privați (civili).

Conform Buletinului de Siguranţa Rutieră, în 2016, aproximaţi trei sferturi dintre cetăţenii români (73.6%) apreciază că nivelul de siguranţă pe drumurile publice din România este scăzut sau foarte scăzut).

Rata mortalităţii în România este de peste 3 ori mai mare decât a altor ţări din Uniunea Europeană şi aproape 2.000 de oameni mor în fiecare an pe drumurile din România.

La finalul scrisorii, Avenos îi îndeamnă pe deputați să salveze vieți prin măsuri legislative eficiente şi aplicarea legii în condiţii normale.

”Am încredere ca votul dumnevoastră pentru proiectul de lege PL-x 112/2018 va fi unul negativ şi veţi contribui în continuare la salvarea de vieţi”, a încheiat acesta.

Follow #infotrucker