Furturile de marfă cresc alarmant la nivel global. Atacurile digitale devin tot mai sofisticate, punând în pericol lanțurile de aprovizionare și transportul rutier.
Furturile de marfă nu mai sunt de mult simple incidente în parcări nesecurizate de pe marginea autostrăzii. În 2025, vorbim despre un fenomen sistemic, care sapă la temelia încrederii în lanțurile de aprovizionare globale și care evoluează odată cu tehnologia.
În 2024, peisajul global al infracționalității logistice s-a transformat radical, potrivit raportului TT Club și BSI, publicat în aprilie 2025. Incidentele au crescut în toate regiunile-cheie ale lumii, alimentate de inflație, polarizare socială și digitalizarea accelerată a proceselor operaționale – o digitalizare care, în loc să securizeze, a deschis uși largi pentru atacuri de nouă generație.
Statisticile vorbesc de la sine: 76% dintre furturile de marfă implică vehicule rutiere, în timp ce 41% dintre incidente au loc în timpul tranzitului, acolo unde monitorizarea e superficială, iar infrastructura – precară.
Cele mai frecvente bunuri furate sunt alimentele și băuturile (22%), urmate de produsele agricole (10%), electronice (9%) și combustibil (7%). Aceste categorii au un lucru în comun: sunt ușor de revândut și greu de urmărit, motiv pentru care devin ținte predilecte.
Când vine vorba de metode, lucrurile devin și mai alarmante.
Jafurile armate domină cu 21% din cazuri, urmate de furtul vehiculului în sine (20%), sustrageri din facilități (16%) și furturi din vehicule parcate (14%). Dacă în trecut pericolul venea din spatele unui colț întunecat al parcării, astăzi el vine și dintr-un e-mail aparent legitim sau dintr-un document de livrare falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Așa-numitele “furturi strategice” – bazate pe identități false, conturi bancare clonate și documente deepfake – încep să domine scena infracțională.
Expeditorul, veriga slabă
SUA raportează deja 18% din totalul incidentelor ca fiind generate de tentative de impersonare, într-un context în care controlul riguros al partenerilor din lanțul logistic lipsește adesea. Iar Europa nu stă cu mult mai bine: terminalele și nodurile intermodale rămân puncte slabe, unde lipsa parcărilor securizate transformă camioanele în pradă sigură. Mărfurile cele mai afectate – alimentele, produsele agricole și electronicele – sunt exact cele care se pot revinde rapid și ușor pe piața neagră.
Imaginea este și mai complexă la nivel global. Brazilia concentrează 68% din furturile de marfă din America de Sud, adesea implicând jafuri armate și bruiarea GPS-ului prin jammere. În India, fenomenul de pilferage – adică furtul sistematic din interior, de către șoferi sau lucrători din depozite – se răspândește ca o epidemie tăcută. În SUA, creșterea numărului de furturi din trenuri (de la 3% la 6%) arată că nici transportul feroviar nu mai oferă siguranța de altădată, mai ales când opririle programate sunt exploatate de bande organizate.
Un factor agravant este accesibilitatea crescută a tehnologiilor de falsificare. Inteligența artificială și software-urile generative permit acum crearea de documente, e-mailuri și identități false cu un nivel de realism care păcălește chiar și personalul experimentat. În multe cazuri, companiile păgubite au ignorat semnalele de alarmă încă din primele schimburi de mesaje – fie că vorbim despre adrese anonime, conturi bancare dubioase sau modificări de ultim moment ale detaliilor de livrare.
Cum vă puteți proteja?
În primul rând printr-un control mai riguros al partenerilor din lanțul logistic, prin verificări active și monitorizare continuă. În al doilea rând, prin protejarea încărcăturii și a informațiilor cu tehnologii moderne: parcări certificate, sigilii inteligente, senzori volumetrici, urmărire activă și segmentarea accesului la date pe principiul „need-to-know”.
Dar poate cea mai importantă măsură rămâne pregătirea operatorilor din transport și logistică. Într-o lume în care un document fals poate părea autentic, omul bine instruit devine prima și ultima linie de apărare. Reacția promptă la un e-mail suspect, identificarea unei patrule false sau verificarea temeinică a unui aviz de livrare pot face diferența dintre un transport livrat și unul pierdut definitiv.
Pentru 2025, miza este dublă: să protejăm fizic marfa, dar și să blindăm digital fluxurile de date care guvernează livrările. Furturile de marfă nu mai înseamnă doar o o prelată taiată sau o ușă deschisă cu ranga în parcare, ci și o breșă într-un sistem IT neactualizat sau o decizie luată în grabă de un dispecer obosit.
