Pachet de MobilitateTop News

Ghid practic privind detașarea șoferilor sub Directiva (EU) 2020/1057

Serviciile Comisiei au elaborat un ghid practic cu 15 scenarii posibile privind detașarea șoferilor sub Directiva (EU) 2020/1057 în transportul rutier de mărfuri, parte a Pachetului de Mobilitate, începând cu 2 februarie 2022.

Publicată la 31 iulie 2020 și intrata în vigoare la 1 august 2020, Directiva (UE) 2020/1057 intră în vigoare pe 2 februarie 2022 și stabilește norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE, ambele fiind acte legislative privind detașarea lucrătorilor.

Ghid practic privind detașarea șoferilor sub Directiva (EU) 2020/1057

Directiva (EU) 2020/1057 face distincție între tipurile de operațiuni de transport cărora ar trebui să se aplice regulile de detașare și cele cărora nu ar trebui să se aplice regulile de detașare. Criteriul general pentru o astfel de distincție este gradul de legătură cu teritoriul statului membru gazdă.

Mai precis, din Directiva (UE) 2020/1057 rezultă că șoferii care efectuează operațiuni de transport în alte state membre decât statul membru în care angajatorul șoferului își are sediul sunt detașați atunci când efectuează următoarele operațiuni:

1) transport intracomunitar / internațional non-bilateral (cross-trade) – înțeles ca operațiuni de transport efectuate între două state membre sau între un stat membru și o țară terță, niciuna dintre acestea nefiind țara de origine a operatorului care efectuează aceste operațiuni;

2) cabotaj – înțeles ca operațiuni de transport intern închiriate sau plătite, efectuate cu titlu temporar pe teritoriul unui stat membru de către un operator stabilit într-un alt stat membru;

Șoferul nu este considerat detașat atunci când efectuează:

1) transport internațional bilateral – înțeles ca operațiuni de transport bazate pe un contract de transport din statul membru în care este stabilit operatorul (statul membru de stabilire) către alt stat membru sau către o țară terță, ori dintr-un alt stat membru sau o țară terță, către statul membru de stabilire;
2) activități suplimentare limitate de încărcare și/sau descărcare – (adică operațiuni de cross-trade, așa cum sunt descrise mai sus) desfășurate în contextul operațiunilor bilaterale în statele membre sau țările terțe pe care le traversează șoferul;
3) tranzit pe teritoriul unui stat membru fără a desfășura vreo activitate de încărcare sau descărcare;
4) etapa inițială sau finală a unei operațiuni de transport combinat, astfel cum este definită în Directiva 92/106/CEE a Consiliului, în cazul în care etapa rutieră în sine constă într-o operațiune de transport internațional bilateral;

Obligațiile administrative ale unui operator înainte, în timpul și după detașare

Directiva (UE) 2020/1057, la articolul 1, alineatele (11) și (12), precizează cerințele administrative pe care operatorii trebuie să le îndeplinească pentru a dovedi respectarea normelor privind detașarea șoferilor.

Astfel, înainte de detașare, operatorul trebuie:

1. să depună o declarație de detașare la autoritățile statului membru în care este detașat șoferul;
2. cel mai târziu la începutul detașării;
3. utilizarea interfeței publice multilingve conectată la sistemul de informații privind piața internă (IMI);

Conținutul declarației de detașare:

1. identitatea operatorului, cel puțin sub forma numărului licenței comunitare în cazul în care acest număr este disponibil;
2. datele de contact ale unui administrator de transport sau ale altei persoane de contact din statul membru de stabilire pentru a menține legătura cu autoritățile competente ale statului membru gazdă în care sunt furnizate serviciile și pentru a trimite și primi documente sau notificări;
3. identitatea șoferului, adresa reședinței și numărul permisului de conducere al acestuia;
4. data începerii contractului de muncă al șoferului și legea aplicabilă acestuia;
5. data preconizată de începere și de încheiere a detașării;
6. plăcuțele de înmatriculare ale autovehiculelor;
7. serviciile de transport efectuate (de exemplu, transport de mărfuri, transport de pasageri, transport internațional sau operațiuni de cabotaj);

În timpul detașării, operatorul trebuie să se asigure că șoferii au asupra lor următoarele documente:

1. declarația de detașare în format hârtie sau electronic;
2. dovezi ale operațiunilor de transport care au loc în statul membru gazdă, cum ar fi o scrisoare de trăsură electronică (e-CMR);
3. înregistrările tahografului (în special simbolurile de țară ale statelor membre în care șoferul a efectuat operațiuni de transport);

După detașare, operatorul trebuie în cel mult opt săptămâni de la primirea cererii statului membru gazdă să trimită prin interfața publică conectată la IMI documentele solicitate, cum ar fi:

1. înregistrări tahografe;
2. CMR;
3. documentația referitoare la remunerația conducătorului auto pentru perioada de detașare;
4. contractul de munca;
5. fișele de pontaj legate de munca șoferului;
6. dovada plății remunerației conducătorului auto;

Autoritățile statelor membre nu pot impune operatorilor cerințe administrative suplimentare decât cele specificate în Directiva (EU) 2020/1057, pentru a verifica conformitatea cu prevederile acesteia.

Scenarii de operațiuni de transport

Următoarele secțiuni explică și ilustrează modul în care regulile de înregistrare se aplică în diferite scenarii de operare de transport: bilateral, intracomunitar (cross-trade), cabotaj, tranzit, călătorii fără încărcătură.

TRANSPORT BILATERAL

1. Care sunt operațiunile de transport internațional bilateral scutite de regulile de detașare?

Scenariul 1: Două operațiuni bilaterale (tur-retur)

Un șofer angajat de o companie stabilită în România conduce un camion încărcat cu mărfuri de la București la Paris. Șoferul descarcă toate mărfurile în Paris. Apoi, pentru călătoria de întoarcere, șoferul încarcă mărfurile în Paris pe care să le livreze la București.

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral, una din România (stat membru de stabilire) către Franța (țara gazdă) și alta din Franța către România. Prin urmare, șoferul nu a fost supus regulilor de detașare pe toată durata călătoriei.

Scenariul 2: Operațiuni bilaterale (tur-retur) cu trei locații de descărcare

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion cu marfă la București. Apoi, acesta conduce la Berlin (Germania) și descarcă o treime din mărfă, iar apoi la Anvers (Belgia) pentru a descărca încă o treime din mărfă. După aceea, șoferul a continuat să conducă spre Lyon (Franța), unde a descarcat ultima treime de mărfă.

Concluzie: Șoferul a efectuat trei operațiuni bilaterale într-o singură călătorie. Călătoria a început cu încărcarea camionului cu mărfă în România (statul membru de stabilire) care a fost apoi descărcată în trei țări diferite (descărcare parțială a mărfii în Germania, Belgia și Franța). Întrucât mai multe operațiuni de transport bilateral scutite (adică fiecare acoperită de CMR separat) pot fi efectuate pe parcursul unei călătorii, șoferul nu a fost supus regulilor de detașare pentru întreaga călătorie.

Scenariul 3: Operațiuni bilaterale cu trei locații de încărcare

După efectuarea operațiunilor descrise în Scenariul 2, pe drumul de întoarcere către România, șoferul angajat al companiei cu sediul în România încarcă o treime din camion cu marfă în Lyon. Șoferul conduce apoi la Bruxelles (Belgia) și încarcă încă o treime de marfă în camion, iar apoi la Varșovia (Polonia) pentru a încărca și restul camionului cu mărfă. Ulterior, acesta continuă să conducă spre București, pentru a descărca toate mărfurile.

Concluzie: Șoferul a efectuat trei operațiuni bilaterale pe parcursul unei călătorii de întoarcere în statul membru de stabilire. Deoarece pe parcursul unei călătorii pot fi efectuate mai multe operațiuni de transport bilateral scutite (adică fiecare cu CMR separat), șoferul nu a fost supus regulilor de detașare pentru întreaga călătorie.

TRANSPORT INTRACOMUNITAR (CROSS-TRADE)

2. Sunt șoferii care desfășoară operațiuni de transport intracomunitar (cross-trade) supuși regulilor de detașare?

Scenariul 4: Transport intracomunitar (cross-trade) între două operațiuni bilaterale

Un șofer angajat de o companie cu sediul în România conduce un camion plin cu mărfuri de la București la Marsilia (Franța). Șoferul descarcă mărfurile în Marsilia. Apoi, în Marsilia, șoferul încarcă un camion plin cu marfă pe care o descarcă la Berlin (Germania). La Berlin, șoferul încarcă un camion plin cu mărfă pe care o descarcă în România.

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni bilaterale distincte și o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade). Prima operațiune bilaterală a început în România (statul membru de stabilire) cu încărcarea mărfurilor și s-a încheiat în Franța cu descărcarea integrală a acestora. A doua operațiune bilaterală a fost efectuată de la încărcarea mărfurilor în Germania până la descărcarea acestora în România (stat membru de stabilire). În timpul celor două operațiuni bilaterale, șoferul nu a fost supus regulilor de detașare. Operațiunea de încărcare a mărfurilor în Franța și de descărcare a acestora în Germania a fost o operațiune intracomunitară (cross-trade) care nu are legătură cu niciuna dintre cele două operațiuni bilaterale. Prin urmare, șoferul începe să fie detașat în Franța după încheierea operațiunii bilaterale când începe să conducă la punctul de încărcare pentru a încărca mărfurile care urmează să fie transportate în contextul operațiunii de transport intracomunitar (cross-trade). Detașarea către Franța se încheie atunci când șoferul părăsește teritoriul francez. Apoi, șoferul este considerat detașat în Germania, de la intrarea pe teritoriul Germaniei până la descărcarea mărfurilor în acel stat membru.

Scenariul 5: Transport intracomunitar (cross-trade) între o operațiune bilaterală și o călătorie fără încărcătură

Un șofer angajat al unei companii din România încarcă un camion plin cu mărfă în București (România) și conduce către Berlin (Germania), unde aceste mărfuri sunt descărcate. În Berlin (Germania), șoferul încarcă un camion plin cu alte mărfuri și le descarcă la Madrid (Spania). Apoi, șoferul conduce în gol din Madrid (Spania) înapoi în România, statul membru de stabilire.

Concluzie: Șoferul a efectuat o operațiune de transport bilateral din România în Germania, o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade) din Germania în Spania și o călătorie de întoarcere fără încărcătură din Spania înapoi în România. Șoferul începe să fie detașat în Germania după încheierea operațiunii bilaterale, când acesta începe să conducă spre punctul de încărcare a mărfurilor care urmează să fie transportate în contextul operațiunii de transport intracomunitar din Germania în Spania. Detașarea în Germania se încheie atunci când șoferul părăsește teritoriul Germaniei. Apoi, șoferul este considerat detașat în Spania din momentul intrării pe teritoriul acestei țări și până când mărfurile aduse din Germania în cadrul operațiunii de transport intracomunitar sunt descărcate, iar șoferul a încheiat operațiunea de transport intracomunitar. Călătoria de întoarcere fără încărcătură prin Spania nu este considerată detașare. Șoferul nu este considerat detașat pe teritoriul niciunui stat membru pe care-l tranzitează în timpul călătoriei bilaterale din România în Germania și în timpul operațiunii de transport intracomunitar între Germania și Spania.

3. Care sunt activitățile suplimentare limitate de încărcare și/sau descărcare exceptate de la regulile de detașare?

Șoferul este scutit de regulile de detașare atunci când, în contextul unei operațiuni de transport bilateral în desfășurare, acesta desfășoară și o activitate de transport intracomunitar (cross-trade) de încărcare și/sau descărcare în statul membru sau țara terță pe care o traversează, cu condiția să nu încarce mărfuri și să le descarce în același stat membru.

Acest lucru este posibil, de exemplu, atunci când șoferul efectuează o operațiune bilaterală cu un camion încărcat parțial și, pentru a utiliza la maximum capacitatea de încărcare a vehiculului, acesta încarcă mărfuri suplimentare pe parcurs. Conducătorul auto poate efectua o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade) scutită (adică o activitate suplimentară de încărcare și/sau descărcare) în timpul unei operațiuni bilaterale din statul membru de stabilire către statul membru gazdă. Atunci când două operațiuni bilaterale consecutive sunt efectuate din și către statul membru de stabilire, în timpul fiecăreia dintre cele două operațiuni poate fi efectuată o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade) suplimentară scutită. Aceasta este așa-numita regulă 1+1.

Scenariul 6: Două operațiuni bilaterale cu două tranzacții încrucișate (1+1)

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă parțial un camion cu mărfuri în București pentru a le livra la Barcelona (Spania). Șoferul se oprește în Berlin (Germania) și încarcă restul de spațiu din camion cu diferite mărfuri. Apoi șoferul merge la Bruxelles (Belgia) și descarcă mărfurile încărcate în Berlin (Germania). Ulterior, șoferul continuă călătoria și descarcă în Barcelona (Spania) mărfurile încărcate în București (RO). Pentru operațiunea bilaterală de retur, șoferul încarcă un camion plin de mărfuri în Barcelona (Spania). Șoferul se oprește la Bruxelles pentru a descărca din mărfuri. Apoi șoferul continuă spre București pentru a descărca restul din mărfuri.

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral cu o activitate suplimentară de încărcare și/sau descărcare (transport intracomunitar / cross-trade) pe parcursul fiecărei operațiuni bilaterale. Prima operațiune bilaterală (tur) a fost efectuată din România în Spania, cu o operațiune cross-trade suplimentară scutită (adică încărcarea mărfurilor în Germania și descărcarea lor în Belgia). A doua operațiune bilaterală (retur) a fost efectuată din Spania în România, de asemenea, cu o operațiune de transport intracomunitar scutită (adică încărcarea mărfurilor în Spania și descărcarea unei părți din aceasta în Belgia). Șoferul nu a fost supus regulilor de detașare pe toată durata călătoriei.

Este de remarcat faptul că o singură activitate suplimentară scutită poate include: o operațiune de încărcare, o operațiune de descărcare sau o operațiune de încărcare şi descărcare, așa cum este specificat la articolul 1.3 din Directiva (UE) 2020/1057.

4. Este posibil ca șoferul să desfășoare două operațiuni suplimentare scutite în timpul unei operațiuni de transport bilateral retur către statul membru de stabilire, dacă nu a fost efectuată nicio activitate suplimentară în timpul operațiunii bilaterale din statul membru de stabilire?

Da, atunci când conducătorul auto nu a folosit posibilitatea de a efectua o activitate suplimentară scutită de încărcare și/sau descărcare (comerț încrucișat) în timpul operațiunii de transport bilateral din statul membru de stabilire, iar această operațiune este urmată de o operațiune bilaterală de returnare către în statul membru de stabilire, în timpul respectivei operațiuni bilaterale de returnare pot fi efectuate două activități suplimentare scutite de încărcare și/sau descărcare (comerț încrucișat). Aceasta este așa-numita regulă 0+2.

Scenariul 7: O operațiune bilaterală cu două transport intracomunitar (cross-trade) (0+2)

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București pentru a le livra în Madrid (Spania). Șoferul încarcă apoi un camion plin cu mărfuri în Madrid (Spania). Pe traseu, acesta oprește la Bruxelles (Belgia) pentru a descărca o parte din ele, apoi merge spre Berlin (Germania) unde descarcă și restul de marfă. După, șoferul continuă spre București pentru a descărca restul mărfurilor.

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral cu două operațiuni de descărcare (transport intracomunitar / cross-trade) în timpul operațiunii bilaterale de retur. Prima operațiune bilaterală (tur) a fost efectuată din România în Spania, fără activități suplimentare între ele. A doua operațiune bilaterală (retur) a fost efectuată între Spania și România, cu două activități suplimentare scutite (adică operațiuni de transport intracomunitar între Spania și Belgia, respectiv Spania și Germania, constând în două activități suplimentare de descărcare). Șoferul nu a fost supus regulilor de detașare pe toată durata călătoriei.

Scenariul 8: O operațiune bilaterală cu două operațiuni de transport intracomunitar (0+2)

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București pentru a le livra în Barcelona (Spania). Șoferul încarcă parțial camionul cu mărfuri în Barcelona (Spania) și apoi oprește la Lyon (Franța), de unde mai încarcă un alt tip de marfă. Ulterior, șoferul conduce la Bruxelles (Belgia), unde descarcă mărfurile încărcate în Lyon (Franța). Șoferul continuă apoi drumul spre Berlin (Germania) pentru a încărca un camion cu alte mărfuri, care vor fi descărcate la Varșovia (Polonia). În cele din urmă, șoferul continuă spre București, unde descarcă mărfurile încărcate în Barcelona (Spania).

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral cu două operațiuni suplimentare, fiecare dintre ele constând într-o operațiune de încărcare și descărcare (transport intracomunitar), în cadrul operațiunii bilaterale de retur. Prima operație bilaterală (tur) a fost efectuată din România în Spania, fără activitate suplimentară. A doua operațiune bilaterală (retur) a fost efectuată din Spania în România, cu două operațiuni de transport intracomunitar scutire (între Franța și Belgia, respectiv Germania și Polonia), ambele constând într-o activitate suplimentară de încărcare și descărcare). Șoferul nu a fost supus regulilor de afișare pe toată durata călătoriei.

5. În cazul a mai mult de o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade) suplimentară desfășurată în contextul unei operațiuni de transport bilateral, care dintre acestea este scutită și care face obiectul regulilor de detașare?

În cazul în care mai multe operațiuni de transport intracomunitar (cross-trade) sunt efectuate în contextul unei operațiuni bilaterale în curs, prima activitate (în cazul regulii 1+1) sau primele două activități (în cazul regulii 0+2) sunt exceptate de la regulile de detașare. Prin urmare, atunci când operatorul desfășoară o a treia activitate suplimentară (în scenariul 1+1 sau în scenariul 0+2) sau mai mult, astfel de activități suplimentare nu mai sunt scutite și, prin urmare, intră sub regulile de detașare.

Scenariul 9: Operațiune bilaterală cu un comerț încrucișat scutit și un comerț încrucișat neexceptat

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion cu mărfuri în București pe care le va livra la Madrid (Spania). În timp ce conduce către Madrid, șoferul se oprește la Varșovia (Polonia) pentru a încărca în camion alte bunuri pentru a le livra la Berlin (Germania). După descărcarea mărfurilor din Varșovia în Berlin, șoferul încarcă în camion un alt tip de mărfă în Berlin (Germania) pe care o descarcă la Bruxelles (Belgia). După aceea, șoferul continuă spre Madrid (Spania) și descarcă mărfurile încărcate în București.

Concluzie: Șoferul a efectuat o operațiune de transport bilateral (din România în Spania) și două operațiuni suplimentare de încărcare și descărcare (operațiuni intracomunitare / cross-trade) în cadrul operațiunii bilaterale. Prima operațiune de transport intracomunitar suplimentar între Polonia și Germania este scutită de la regulile de detașare, în timp ce a doua operațiune de transport intracomunitar suplimentară între Germania și Belgia se încadrează în regulile de detașare. Acest lucru se datorează faptului că șoferul a folosit deja posibilitatea unei operațiuni de transport intracomunitar scutită de regulile detașării. Astfel, detașarea începe să se aplice odată cu încărcarea mărfurilor din Berlin (Germania) și se termină atunci când acestea sunt descărcate în Bruxelles (Belgia) – deoarece șoferul reia apoi operațiunea bilaterală exceptat de la regulile de detașare. Prin urmare, șoferul este considerat detașat în Germania, de la momentul încărcării mărfurilor la Berlin și se termină când părăsește teritoriul acesteia. Șoferul este considerat detașat în Belgia de la intrare pe teritoriul acesteia până la descărcarea mărfii la Bruxelles, când acesta își reia operațiunea bilaterală, care este scutită de regulile de detașare.

CABOTAJ

Scenariul 10: Două operațiuni bilaterale + cabotaj

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București pe care le livrează în Hamburg (Germania). După descărcarea mărfurilor în Hamburg (Germania), șoferul încarcă un camion plin cu alte mărfuri pe care le descarcă în Munchen (Germania). Apoi, în Munchen (Germania), șoferul încarcă un camion plin cu mărfuri care urmează să fie livrate la București (RO).

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni bilaterale (tur-retur) – una din România în Germania și alta din Germania în România – și o operațiune de cabotaj (transport național) în Germania. Șoferul este considerat detașat în Germania. Situația de detașare începe după încheierea operațiunii bilaterale (descărcarea mărfurilor în Hamburg) când începe să conducă la punctul de încărcare pentru a încărca mărfurile pentru operațiunea de cabotaj în Germania. Detașarea continuă prin efectuarea operațiunii de cabotaj și se încheie la descărcarea mărfii și finalizarea operațiunii de cabotaj. Șoferul nu este considerat detașat în Germania pentru partea de călătorie după încheierea operațiunii de cabotaj și când începe să lucreze pentru operațiunea bilaterală de retur (adică: conduce la punctul de încărcare, încarcă mărfuri pentru operațiune bilaterală și le transportă prin teritoriul Germaniei).

TRANZIT

6. Ce este „tranzitul” și nu intră în domeniul de aplicare al regulilor de detașare?

Conceptul de tranzit se caracterizează prin faptul că conducătorul auto traversează teritoriul unui stat membru fără a încărca sau descărca mărfuri. Prin urmare, calificarea prezenței conducătorului auto într-un stat membru ca tranzit nu este afectată de opriri, de exemplu, din motive de igienă, realimentare, pauze sau perioade de odihnă15. Aceasta înseamnă că o situație de tranzit nu intră în domeniul de aplicare al regulilor de detașare.

Scenariul 11: Tranzit + operațiune bilaterală (tur-retur) + transport intracomunitar (cross-trade) + tranzit

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București pentru a le livrat la Madrid (Spania). În Madrid (Spania), șoferul încarcă un camion plin cu mărfuri pentru a le livra la Dortmund (Germania). După livrarea din Dortmund, șoferul se întoarce cu camionul gol la București.

Concluzie: Șoferul a efectuat o operațiune bilaterală din România în Spania, o operațiune de transport intracomunitar din Spania în Germania și o călătorie fără încărcătură din Germania înapoi în România. Șoferul nu este considerat detașat în Spania pentru partea de călătorie efectuată în regim de operațiune bilaterală. Șoferul începe să fie detașat în Spania după încheierea operațiunii bilaterale (descărcarea mărfurilor în Madrid) și când începe să conducă spre punctul de încărcare a mărfurilor pentru Germania. Detașarea în Spania se încheie când șoferul părăsește teritoriul acestei țări, adică introduce manual simbolul de țara la întrare în Germania. Apoi, șoferul este considerat detașat în Germania din momentul intrării pe teritoriul Germaniei și până la finalizarea operațiunii de transport intracomunitar în Germania. Șoferul nu este considerat detașat în niciuna din țările tranzitate în cadrul operațiunii de transport intracomunitar.

CALĂTORII FĂRĂ ÎNCĂRCĂTURĂ

7. Este o călătorie fără încărcătură la fel cu „tranzit”?

Nu. O situație de tranzit este întotdeauna scutită de regulile de detașare, în timp ce o călătorie fără încărcătură este scutită dacă este efectuată în legătură cu o operațiune bilaterală (tur-retur) și nu este scutită atunci când este efectuată în legătură cu un cabotaj sau operațiuni de transport intracomunitar (cross-trade) care intră sub incidența reguli de detașare. În principiu, detașarea se încheie cu descărcarea mărfurilor transportate în cadrul operațiunii care intră sub incidența regulilor de detașare (de exemplu, cabotaj sau transport intracomunitar).

Clasificarea călătoriei neîncărcate ulterioare ca detașare sau scutită de detașare depinde de faptul dacă noua operațiune, care acționează acea călătorie fără încărcătură, este reglementată sau nu de regulile de detașare. În acest context, este important de menționat că șoferul nu este considerat detașat dacă, după descărcarea mărfii în cadrul operațiunii reglementate de regulile de detașare, efectuează o călătorie fără încărcătură înapoi în țara de origine.

Scenariul 12: Operațiune bilaterală + călătorie fără încărcătură

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București și le descarcă la Paris (Franța). La întoarcere, șoferul conduce fără încărcătură din Franța (Franța) înapoi în România (RO).

Concluzie: Șoferul a efectuat o operațiune de transport bilateral din România în Franța, urmată de o călătorie fără încărcătură din Franța înapoi în România. Șoferul nu este considerat detașat pe întreaga călătorie: nici în timpul operațiunii bilaterale către Franța și nici în timpul călătoriei fără încărcătură efectuată după încheierea operațiunii bilaterale din statul membru de stabilire în vederea întoarcerii în acel stat membru.

Scenariul 13: Două operațiuni bilaterale + o călătorie fără încărcătură

Un șofer angajat de o companie stabilită în România încarcă mărfuri în București și le descarcă la Paris (Franța). Șoferul conduce cu un camion gol din Paris (Franța) către Anvers (Belgia) pentru a încărca mărfuri pentru România.

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral și o călătorie fără încărcătură între ele. Prima operațiune bilaterală a avut loc din România în Franța, în timp ce a doua operațiune bilaterală a fost efectuată din Belgia în România. Călătoria fără încărcătură între Franța și Belgia ar trebui considerată ca efectuată împreună cu a doua operațiune de transport bilaterală care începe în Belgia, ceea ce înseamnă că regulile de detașare nu se aplică. Prin urmare, șoferul nu trebuie considerat ca fiind detașat în timpul tuturor acestor operațiuni.

Scenariul 14: Două călătorii fără încărcătură + o operațiune de transport intracomunitar (cross-trade)

Un șofer a cărui companie are sediul în România efectuează o călătorie fără încărcătură de la București la Berlin (Germania). În Berlin (Germania), șoferul încarcă un camion plin cu mărfuri și le descarcă la Bruxelles (Belgia). Apoi, acesta conduce fără încărcătură de la Bruxelles (Belgia) la București (RO).

Concluzie: Șoferul a efectuat două călătorii neîncărcate distincte și o operațiune de transport intracomunitat între ele. Prima călătorie fără încărcătură între România și Germania a fost urmată de o operațiune de transport intracomunitar între Germania și Belgia, care a fost urmată apoi de o călătorie fără încărcătură din Belgia înapoi în România. Călătoria fără încărcătură din România către Germania se efectuează împreună cu operațiunea de transport intracomunitar care începe în Germania. Prin urmare, șoferul este considerat detașat în Germania din momentul intrării pe teritoriul acestei țări până la părăsirea teritoriului acesteia. Această perioadă acoperă conducerea cu un camion fără încărcătură până la punctul de încărcare din Germania, încărcarea mărfurilor în Germania și transportul acestora prin teritoriul Germaniei. Atunci, șoferul este considerat detașat în Belgia din momentul intrării pe teritoriul Belgiei și până la încheierea operațiunii de transport intracomunitar în Belgia. Șoferul nu este considerat detașat în Belgia în timpul călătoriei fără încărcătură după încheierea operațiunii de transport intracomunitar la întoarcerea în statul membru de origine. Șoferul nu este considerat detașat în Olanda atunci când efectuează operațiuni de schimb încrucișat între Germania și Belgia, deoarece doar tranzitează teritoriul Olandei fără încărcare sau descărcare.

Scenariul 15: Două operațiuni bilaterale + cabotaj + două călătorii fără încărcătură

Un șofer angajat de o companie cu sediul în România încarcă un camion plin cu mărfuri în București pe care le livrează la Paris (Franța). Apoi, șoferul conduce fără încărcătură spre Lyon (Franța) pentru a încărca mărfuri și a le descarcă în Marsilia (Franța). Din Marsilia (Franța), șoferul conduce fără încărcătură la Nantes (Franța). Pe drumul de întoarcere în România, șoferul încarcă un camion plin cu mărfuri în Nantes (Franța) pe care le descarcă la București (RO).

Concluzie: Șoferul a efectuat două operațiuni de transport bilateral (una din România în Franța și alta din Franța în România), o operațiune de cabotaj în Franța și două călătorii fără încărcătură în Franța. Prima operațiune bilaterală din România s-a încheiat cu descărcarea mărfurilor la Paris (Franța). Șoferul începe să fie detașat în Franța după încheierea operațiunii bilaterale când începe să conducă (călătorie fără încărcătură) până la punctul de încărcare din Lyon, unde încarcă mărfuri care urmează să fie transportate în regim de cabotaj la Marsilia (Franța). Detașarea în Franța se încheie la încheierea operațiunii de cabotaj, după care șoferul circulă cu un camion gol pentru a încărca mărfuri care urmează să fie livrate în cadrul operațiunii bilaterale din Franța către România. Prin urmare, prima călătorie fără încărcătură între Paris și Lyon se încadrează în regulile de detașare, deoarece această călătorie este legată de operațiunea de cabotaj efectuată între Lyon și Marsilia. A doua călătorie fără încărcătură între Marsilia și Nantes este scutită de regulile de detașare, deoarece această călătorie este legată de operațiunea bilaterală de retur de la Nantes (Franța) la București (România), care este scutită de regulile de detașare. De asemenea, șoferul nu se supune regulilor de detașare prin țările prin care trece pe drumul de retur, deoarece acesta face doar tranzit, fără operațiuni de încărcare sau descărcare.

Din aceeași categorie...

Back to top button