Lanțul slăbiciunilor și circulația banilor în lanțul de aprovizionare

Lanțul slăbiciunilor și circulația banilor în lanțul de aprovizionare

Transportul intern de mărfuri este o tragicomedie în care lanțul slăbiciunilor funcționează perfect, la fel și circulația banilor sub formă de „să mănânce și gura lu’ ală micu’”.

Ca să realizezi transport internaţional la standard european trebuie să te supui unor reguli şi regulamente menite să eficientizeze traficul liber al mărfurilor în Uniune. Majoritatea jucătorilor importanţi din piaţa transporturilor au învăţat să respecte pe cât posibil aceste reguli sau să le ocolească legal ori ilegal, acolo unde se poate. Căci, așa-i în tenis!

Dar, ce facem cu transportul intern? Unde, pe lângă faptul că nu prea se respectă vreo regulă sau regulament, circulaţia mărfurilor este împiedicată de veșnicul Dorelix, Gigelix și alte personaje?

Ajunge şoferul nostru după o noapte în care nu prea a oprit motorul în depozitul X, unde este întâmpinat de James Blond, paznicul firmei, pardon, specialistul cu diploma în pază şi protecţie. James Blond, după ce scrie cu mare greutate pe litere numele şoferului îi spune acestuia să aştepte sau să dea şi el de-o cafea să poată intra. Practic, aici pleacă primii 10 lions şpagă.

Apoi, şoferul nostru este preluat de un fel de Vin Vărsat din Fast & Furios. Aţi ghicit! Nemuritorul Dorelix, acest Bulă al vremurilor moderne, reîncarnat în stivuitorist. Acesta pretinde un minim de 20 lions pentru o descărcare rapidă. Vorba aia, să fie bine, ca să nu fie rău.

Mai departe eşti preluat de însuşi, Dumnezeu pe Pământ. Exact, Gigelix, vărul lui Dorelix, recepţionerul mărfurilor, frustrat că la studiile lui post liceale nu este încă CEO şi îşi pierde încă timpul cu “cioferi” în curtea depozitului.

VEZI ȘI: De ce nu merge transportul intern? Iată câteva dintre motive!

Evident, vorbim de #altnivel, așa că pretențiile cresc la 30 lions pentru o recepţie fără lipsuri – smooth and clean, cum ar spune englezu’.

Și, uite aşa, toată lumea e mulţumită cu minimul pe economie şi votează cum votează, de vezi numa’ roșu în fața ochilor.

Ghici în capul cui se decontează „ce mănâncă gura la ăştia”? De cele mai multe ori șoferul de camion care a condus toată noaptea.

Povestea și personajele sunt inspirate dintr-o poveste reală de pe Marte, iar sumele din text sunt fictive.

Follow #infotrucker

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.