LNG-ul, combustibilul de tranziție în transportul greu

Deși este un combustibil fosil, LNG-ul joacă un rol esențial în tranziția energetică și în decarbonizarea industriei de transport greu. Iată de ce este considerat o soluție viabilă pentru viitorul apropiat.

În timp ce lumea visează la un viitor complet electric sau bazat pe hidrogen, realitatea este că prezentul are nevoie de soluții concrete, scalabile și aplicabile acum. Gazul natural lichefiat (LNG) este una dintre ele.

Nu doar că nu dispare din peisajul energetic global, dar devine tot mai prezent în strategiile de decarbonizare ale industriilor grele, inclusiv în transportul rutier de mărfuri.

Estimările arată că până în 2040, cererea globală de gaz natural lichefiat va depăși 625 de milioane de tone anual, cu peste 50% mai mult decât nivelul din 2023. Iar o bună parte din această creștere va fi alimentată chiar de sectorul de transport.

De ce este LNG-ul considerat un combustibil de tranziție

În ciuda etichetei de combustibil fosil, acesta are o carte importantă de jucat: este mai curat decât alte surse tradiționale de energie. Comparativ cu cărbunele, emisiile per unitate de energie sunt semnificativ mai mici, atât înainte, cât și în timpul arderii.

Din această perspectivă, LNG-ul devine o punte între prezentul bazat pe fosil și viitorul regenerabil. Este motivul pentru care analiștii McKinsey prevăd o rezistență mai mare a gazului natural față de alți combustibili fosili în următorul deceniu, anticipând că va fi printre ultimele surse convenționale eliminate din mixul energetic.

Această realitate se vede deja în China, unde tranziția de la cărbune la LNG este parte integrantă din planul de reducere a emisiilor și de îmbunătățire a calității aerului. În paralel, în Europa, infrastructura pentru camioane alimentate cu gaz natural lichefiat s-a extins rapid, cu 786 de stații de alimentare operaționale.

Iar în India, autoritățile urmăresc convertirea unei treimi din flota de camioane grele la LNG în următorii 5-7 ani. Nu sunt doar cifre, ci semnale clare că gazul natural lichefiat este deja văzut ca o soluție de tranziție viabilă.

Soluție viabilă, aici și acum

Pentru industria de transport greu, acest carburant oferă un avantaj esențial: camioanele alimentate cu gaz au autonomie și performanțe comparabile cu cele diesel, dar emit cu 15-20% mai puțin CO2.

În timp ce camioanele electrice promit reduceri mai mari ale emisiilor, infrastructura de încărcare limitată și autonomia redusă le fac, deocamdată, inaccesibile pentru mulți transportatori. În acest context, gazul natural lichefiat se poziționează ca un compromis inteligent între eficiență operațională și reducerea emisiilor.

Bio-LNG, adevărata miză a tranziției

Totuși, miza reală nu este LNG-ul clasic, ci bio-LNG-ul. Acesta este un combustibil regenerabil, produs din deșeuri organice, care poate atinge emisii negative de până la 200% pe lanțul well-to-wheel.

Practic, nu doar că nu poluează, dar contribuie activ la eliminarea dioxidului de carbon din atmosferă. Mai mult, infrastructura actuală de LNG este deja compatibilă cu bio-LNG, ceea ce înseamnă că tranziția poate fi făcută fără investiții suplimentare majore în logistică.

LNG-ul cucerește și industria navală

Fenomenul nu se oprește la transportul rutier. Industria navală, un alt pol major al poluării globale, adoptă LNG-ul ca alternativă la păcurile grele.

Navele propulsate cu gaz natural pot reduce emisiile cu până la 23% față de combustibilii marini convenționali. Iar compatibilitatea cu bio-LNG oferă o perspectivă clară de decarbonizare reală și în acest sector.

Așadar, gazul natural lichefiat, nu e soluția finală, dar este una care contează – mai ales pentru un sector al transportului greu care încă se confruntă cu constrângeri tehnologice, economice și de infrastructură. Tranziția nu se face prin salturi spectaculoase, ci prin pași calculați. Iar LNG-ul este, fără îndoială, un pas esențial.