Ministerul Transporturilor îngrijorat de rezultatul negocierilor privind Pachetul de Mobilitate

Ministerul Transporturilor, Infrastructuri și Comunicațiilor își exprimă îngrijorarea cu privire la rezultatul negocierilor celui de-al patrulea trialog pe Pachetul de Mobilitate.

În forma actuală, prevederile Pachetului de Mobilitate vor avea un impact sever asupra transportatorilor români, a economiei naționale și a climei, din perspectiva emisiilor de CO2 din transportul rutier, scrie Ministerul Transporturilor în cadrul unui comunicat de presă pubicat joi, 12 decembrie.

Ministerul Transporturilor susține că noile prevederi legislative privind transportul rutier conțin aspecte ce nu sunt corect reglementate, astfel încât să prevadă măsuri echitabile pentru toți transportatorii din Europa.

Ministrul transporturilor, Lucian Bode, spune că ”trebuie accentuată nevoia de unitate pe piața europeană și nu de diviziune între statele periferice din punct de vedere geografic si cele din centrul Europei.”

”Noile reglementări ar trebui să respecte libertățile fundamentale pe care se întemeiază Uniunea Europeană și piața unică, dar și obiectivele principale pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității rutiere, dar și a mărfurilor și a celor implicați în acest sector, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ pentru concurență loială în transporturi, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi.

VEZI ȘI: „Sfânta treime” europeană a ajuns la un acord asupra Pachetului de Mobilitate

Suntem dezamăgiți, pentru că în locul acestor obiective, atinse doar parțial, se prefigurează o distorsionare a principiilor de funcționare a Uniunii Europene, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare europene, fragmentarea pieței transporturilor și creșterea netă a emisiilor din transporturi”, a mai declarat Lucian Bode, ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor.

Pachetul de Mobilitate s-a aflat, pe durata mandatului Președinției finlandeze a Consiliului UE, în faza de negociere în cadrul trialogurilor între Parlamentul European, Comisia Europeană și Consiliul UE, încercându-se obținerea unui acord final pe acest dosar.

”De la începutul negocierilor, la nivelul Consiliului UE și până în prezent, poziția României pe acest pachet legislativ a fost una clară, coerentă, fermă și constructivă, care a urmărit protejarea intereselor transportatorilor români pe piața transporturilor rutiere din Uniunea Europeană și identificarea unor soluții echilibrate și echitabile în cadrul negocierilor”, se mai arată în comunicatul de presă MT.

Poziția României în cadrul negocierilor
Conform MT, poziția României a avut la bază următoarele obiective generale și principii fundamentale:

• modificările legislației în vigoare ar trebui să vizeze soluționarea problemelor identificate prin stabilirea unor reguli clare, simple, coerente, care să permită o aplicare eficientă, unitară și nediscriminatorie în Satele Membre;
• modificările propuse ar trebui să respecte principiile subsidiarității și proporționalității, drepturile fundamentale la liberă circulație a persoanelor, bunurilor și serviciilor, să contribuie la îmbunătățirea funcționării Pieței Unice, nu să determine o fragmentare a acesteia;
• în același timp, noile reglementări ar trebui să respecte obiectivele fundamentale stabilite la nivelul Uniunii Europene pentru domeniul transporturilor rutiere, precum asigurarea siguranței și securității mărfurilor și a celor implicați în acest sector, creșterea nivelului de siguranță rutieră, îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru conducătorii auto, reducerea emisiilor din transportul rutier, asigurarea cadrului legislativ necesar pentru desfășurarea operațiunilor de transport rutier în condiții de concurență loială, reducerea birocrației, eficientizarea controlului, creșterea gradului de digitalizare în transporturi etc.;
• noile reguli ar trebui să asigure deschiderea treptată a pieței, nu să introducă bariere suplimentare de acces la piață, să nu conducă la creșterea nejustificată a sarcinilor administrative și financiare pentru întreprinderi și autoritățile de control;
• necesitatea de clarificare a unor prevederi actuale nu trebuie să ducă la supra-reglementare;

De asemenea, România a susținut necesitatea unor dezbateri suplimentare pe marginea aspectelor sensibile din pachet și eliminarea tuturor incertitudinilor tehnice și juridice legate de aplicarea noilor reguli.

În aceste condiții, România a exprimat rezerva negativă față de acordarea mandatului de negociere pentru Președinția finlandeze, pentru trialogul din 11 decembrie 2019 cu Parlamentul European și Comisia Europeană.