Noul masterplan pe infrastructură abandonează coridoarele strategice paneuropene

Conform Masterplanul General de Transport în Comisiile pentru Transporturi din Camera Deputaţilor şi Senat prezentat de Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, reiese că în următorii 20 de ani, România se va concentra pe construcţia de drumuri expres, şi nu pe autostrăzi. Rus a spus că până la sfârşitul lunii noiembrie, strategia de implementare a masterplanului va fi prezentată în Guvern, atunci când se va decide dacă documentul va lua forma unui proiect de lege. Acest document stabileşte linia pe care ţara noastră o va urma în anii viitori, indiferent de cine va guverna. Iar fără masterplan nu se pot accesa fonduri europene. Previziunile part realiste, susţin parlamentarii. Din păcate, intersul autorităţilor se mută de pe coridoarele strategice paneuropene spre Braşov şi apare astfel: Sibiu-Braşov, Ploieşti-Comarnic, Gilău-Borş, Craiova-Piteşti, Comarnic-Braşov şi Braşov-Bacău.

Autostrada Sibiu-Piteşti dispare şi se transformă în drum expres. La fel şi centura de sud a Capitalei, Bucureşti-Alexandria sau Tîrgu Mureş-Iaşi. În total, autorităţile vor să realizeze peste 2.200 de km de drum exres. Sunt mai ieftine cu 30%, susţin oficialii şi se justifică din punctul de vedere al traficului. Aceste şosele sunt de fapt nişte autostrăzi mai rudimentare, tot cu două benzi pe sens, dar mai înguste. Nu au bandă de urgenţă, iar separatoarele de drum nu sunt la fel cu cele ale autostrăzilor. Însă şi aceste şosele vor ocoli localităţile. Iar în timp pot fi transformate în autostrăzi cu acte în regulă, susţine Ioan Rus.

„Harta sectorului rutier. În acest moment, de exemplu, Piteşti-Sibiu se califică la regim de drum expres. Sibiu-Făgăraş-Braşov şi tot ce înseamnă Valea Prahovei, Ploieşti-Bucureşti, la regim de autostradă. Bucureşti-Alexandria-Craiova nu se califică. În perspectiva următorilor ani, pentru a rezolva câteva zone ale ţării avem nevoie partea de vest a ţării Arad-Timişoara-Sibiu-Deva se rezolvă prin existenţa acelei autostrăzi la care se lucrează. Partea de nord-vest a ţării se rezolvă prin continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Partea de centru a ţării se rezolvă de la Braşov, cu accesibilitate pe aceste două zone. Nu avem rezolvată Moldova, de aceea sunt două calificate – o autostradă dinspre Bacău şi un drum expres de la Iaşi, care intră în Autostrada Transilvania, nu avem rezolvată partea de sud-est a ţătii – Constanţa-Tulcea e un drum expres la patru benzi; şi nu avem rezolvată partea de sud-vest a ţării, respectiv Piteşti-Craiova.”

Noul masterplan pe infrastructură abandonează coridoarele strategice paneuropene

Nu se ştie însă ce se va întâmpla cu cele zece studii de fezabilitate scoase la licitaţie pentru care, cel mai optimist ministru al Transporturilor a fost dispus să plăteasca 53 de milioane de euro. Dan Şova anunţase că până în 2020, România va avea peste 2.400 de km de autostradă. Doar 600 au rămas pe lista de priorităţi. În acest moment, România numără 644 de kilometri de autostradă şi nicunul de drum expres. În schimb avem peste 32.000 de km de drumuri comunale.

Înainte de a fi prezentat în Parlament, masterplanul de transport a fost trimis şi Comisiei Europene. Oficialii de la Bruxelles ne-au transmis că documentul nu este complet şi au făcut câteva recomandări: autorităţile române să nu-şi piardă timpul cu autostrăzi pe hârtie sau şosele de mare viteză necirculate, ci să se concentreze pe proiecte clare şi coridoarele paneuropene. Masterplanul de transport este obligatoriu. Fără acest document, România nu va putea accesa fonduri europene pentru infrastructură în urmatorii şase ani. Actul va intra, timp de 30 de zile în dezbatere publică, dupa care Guvernul îl va parafa printr-o hotărâre de guvern. De abia atunci se va şti ordinea în care vor fi realizate aceste proiecte. Pentru 2014-2020 România are la dispoziţie de la Bruxelles, pentru infrastructura rutieră, 1 miliard şi jumătate de euro.

Conform declarațiilor oficialilor MTI, până în 2030, România va avea doar 1.000 de kilometri de autostradă. Vrem să mai construim 656 de km, adică 6 tronsoane.

Potrivit Masterplanului General de Transport, necesarul de autostrăzi al României este de doar 656 de kilometri, costurile estimate pentru realizarea lor, până în 2030, ridicându-se la 6,282 milioane de euro, fără TVA. Pe de altă parte, România ar trebui să mai construiască 2.226 de kilometri de drumuri expres, costul estimat al acestora fiind de 17,519 milioane de euro, fără TVA.

În prezent, România are 644 de kilometri de autostrăzi şi niciun kilometru de drum expres.

Sursa: tvr.ro

Follow #infotrucker