Planurile președinției Croației a Consiliului UE privind Pachetul de Mobilitate și infrastructura

Planurile președinției Croației a Consiliului UE privind Pachetul de Mobilitate și infrstructura

Președinția Croației la Consiliul Uniunii Europene ar putea crea noi discuții în ceea ce privește Pachetul de Mobilitate și dezvoltarea infrastructurii în Europa de Est.

La 1 ianuarie 2020, Croația a preluat președinția Consiliului UE, care, sub sub motto-ul o „Europă puternică într-o lume a provocărilor” are printre priorități patru domenii principale: dezvoltare, unitate, protecție și influență.

În ceea ce priveșste sectorul de transport, în timp ce Comisia Europeană a prezentat detaliile referitoare la Pactul Ecologic European (Green Deal), Croația a vorbit despre Pachetul de Mobilitate și dezvoltarea infrastructurii clasice, în special, în țările care nu au o infrastructură atât de dezvoltată.

În dicuțiile legate de Pachetul de Mobilitate, Croația a fost mai degrabă de partea țărilor din Europa de Est, decât de partea Germaniei, mai ales că acest pachet legislativ conține și prevederea că toate camioanele trebuie să revină, la fiecare 8 săptămâni, în țara de origine, cu scopul de a fi prevenit dumpingul social.

Bulgaria, Polonia, România, Ungaria, Letonia și Lituania consideră că este o concurență neloială. Conducerea de la Zagreb vrea să dea o mână de ajutor acestor țări pe perioada mandatului și să intermedieze negocierea dintre țările “bogate” și cele “sărăce” pentru a găsi un compromis, deși în acest moment există unul.

Lituania afirmase deja că Pachetul de Mobilitate ar duce la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în sectorul de transport și logistică.

VEZI ȘI: Modelele MAN eTGE și eTGM premiate pentru sustenabilitate

În ceea ce privește infrastructura, este clar că pe perioada mandatului său Croația își va vedea interesele legate de aceasta și va încerca să obțină sprijinul țărilor din Europa de Est, mediind în același timp solicitările acestora legate de pachetul de mobilitate.

Sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii est-europene
Pentru Croația cel mai important proiect este desigur podul Pelješac, care nu va scurta doar timpul parcurs între Dubrovnik și Split, ci va conecta efectiv țara. Uniunea Europeană va acorda 360 de milioane de euro, adică 85% din costurile totale de construcție a podului, lucrările având termen final 2022.

De construcția podului se va ocupa compania chineză CRBC, care dezvoltă și “Drumul Mătăsii” (Belt and Road), lucru de care țări precum Germania și Franța nu sunt chiar încântate. Pe șantierul podului lucrează non-stop peste 500 de muncitori, chinezi în mare parte. Compania chineză de construcții CRBC a primit permisiunea autorităților croate de a lucra 24 de ore, iar lucrările se desfășoară fără întrerupere.

Este pentru prima oară când un concern chinez primește o lucrare finanțată din fonduri ale Uniunii Europene. Țări precum Grecia, Italia și, evident, Croația sunt de acord cu astfel de colaborări, dar Germania consideră că nu este oportună o astfel de colaborare pe banii publici europeni. Acest caz revine în centrul atenției o dată cu preluarea președinției Croației la Consiliul Uniunii Europene.

Ținând cont că infrastructura în țările din Europa de Est este încă deficitară, Uniunea Europeană acordă fonduri mai mari pentru dezvoltare.

China este alegerea pragmatică, din motive de costuri evident, dar una care ridică semne de întrebare și periculoasă, așa cum o consideră țări precum Franța și Germania.

Croația consideră că sectorul de mobilitate din Uniunea Europeană trebuie finanțat până când toate țările sunt interconectate printr-o infrastructură unitară care să mai reducă din diferențele între țările din Europa de Est și Europa de Vest.

Astfel, ministrul transporturilor croat, Oleg Butković, este pe aceeași lungime cu comisarul european pentru transporturi, Adina-Ioana Vălean, care militează și ea pe acordarea de fonduri și susținerea dezvoltării infrastructurii în Europa de Est și de Sud, unde, pe lângă problemele climatice există și probleme reale legate de traficul rutier, feroviar și aerian.

Lipsa infrastructurii în țările din Europa de Est este o piedică majoră pentru dezvoltarea acestei regiuni.

Follow #infotrucker

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.