În tratarea daunelor din transporturi, prea des transportatorul este vinovatul de serviciu, fără o analiză obiectivă și echilibrată.
Într-o industrie în care ritmul este alert, iar presiunea economică constantă, transportatorul este adesea vinovatul de serviciu, fiind pus în situația nedreaptă de a răspunde pentru prejudicii neprobate, în fața unor acuzații unilaterale și a reținerilor abuzive de sume scadente.
Este momentul să aducem mai multă claritate, echilibru și respect în aceste situații tensionate – nu doar în favoarea transportatorului, ci în spiritul unor principii corecte de colaborare.
Mult prea des, responsabilitatea este aruncată exclusiv asupra transportatorului, fără o analiză obiectivă și fără dovezile necesare. Faptul că o parte implicată într-un transport are o suspiciune sau o nemulțumire nu îi oferă, automat, dreptul de a deveni judecător, executor și beneficiar în același timp.
Astfel de abordări nu doar că încalcă principiile de drept și bunele practici comerciale, dar compromit și încrederea reciprocă pe care se bazează orice parteneriat sustenabil.
Reținerea sumelor scadente, în lipsa unui dosar de daună complet și legal justificat, este o practică abuzivă. Răspunderea, în astfel de cazuri, nu se presupune – se dovedește. Iar cel care formulează o pretenție are obligația să o susțină prin documente clare: dovada existenței și întinderii prejudiciului, legătura directă cu transportul reclamat și calitatea sa de parte îndreptățită la despăgubire.
Transportatorul nu este dator să „ghicească” natura și valoarea despăgubirilor cerute, nici să construiască dosarul de daună al altcuiva. Rolurile trebuie respectate, la fel ca și limitele legale ale fiecărei responsabilități.
Ceea ce susținem, așadar, este un cadru de dialog profesionist, în care etica și respectul pentru reguli să primeze. Într-un parteneriat onest, nicio parte nu ar trebui să exercite presiune financiară abuzivă asupra celeilalte, mai ales în lipsa unei justificări legale și transparente.
Concluzia este clară: în baza reglementărilor CMR și a bunelor practici comerciale, documentarea completă a unei pretenții și întocmirea dosarului de daună nu sunt opționale, ci reprezintă obligația exclusivă a beneficiarului – cel care reclamă dauna.
Doar în aceste condiții se poate realiza o evaluare obiectivă și legală a situației, iar despăgubirea, dacă este justificată, poate fi soluționată corect și profesionist.
