Provocările tehnice de la Tunelul Fehmarnbelt

Peste 2.000 de persoane lucrează în prezent la Tunelul Fehmarnbelt dintre Germania și Danemarca.

Considerat o componentă centrală a coridorului scandinav-mediteranean al rețelei transeuropene (TEN), Tunelul Fehmarnbelt se desfășoară de-a lungul unei părți a așa-numitei Vogelfluglinie între Copenhaga și Hamburg.

Deși a stârnit numeroase controverse, mai ales în Germania, lucrările la Tunelul Fehmarnbelt începute în 2021 își urmează cursul, inaugurarea fiind planificată în 2029.

După ce va fi finalizat, acesta va deveni cel mai lung tunel submarin rutier și feroviar din lume (18 kilometri). În prezent, legătura dintre Puttgarden și Rødbyhavn este deservită de feriboturi, care transportă și trenurile.

VEZI ȘI: Călătorie din Shanghai în Suedia într-un Scania V8 S 650

Tunelul subacvatic va avea o cale rutieră cu două benzi pe sens în regim de autostradă și o cale ferată cu două linii. De altfel, combinația de lungime cu cele două moduri de transport este o premieră, motiv pentru care acest proiect are un scor ridicat în clasamentul tunelurilor din întreaga lume.

Tunelul Fehmarnbelt: Elemente submersibile, nu galerie forată

Solul din Fehmarnbelt nu este potrivit pentru foraj. Astfel, din cauza riscurilor de construcție, a eficienței economice și aspectelor de mediu, s-a luat decizia ca tunelul să fie submarin.

Deoarece lucrările au loc într-o cale navigabilă foarte aglomerată, cu aproximativ 70.000 de mișcări de nave pe an, în Fehmarnbelt au fost amenajate zone de lucru special desemnate, în jurul cărora este dirijat traficul. În plus, a fost înființat Serviciul de trafic maritim (VTS) Fehmarnbelt pentru a asigura un trafic maritim sigur și fluid în timpul fazei de construcție.

Ca parte a lucrărilor pregătitoare, au fost amenajate drumuri de șantier, precum și conducte de electricitate, apă și canalizare la Rødbyhavn, în Lolland, și la Puttgarden, în Fehmarn. Au fost construite porturi de lucru atât la Rødbyhavn, cât și la Puttgarden, prin care majoritatea materialelor de construcție vor fi livrate pe navă. La fel de importantă este finalizarea rapidă a portalurilor, adică a intrărilor în tunel, deoarece elementele acestuia vor fi andocate aici. Lucrările în acest sens au început încă din 2022, mai întâi pe partea daneză și ulterior și pe partea germană.

Tunelul Fehmarnbelt: Șanțul subacvatic al tunelului

Începând din vara anului 2021, a fost excavat șanțul tunelului de aproximativ 18 kilometri lungime, inima șantierului. Cele 89 de elemente ale tunelului vor fi coborâte ulterior în el și apoi conectate între ele. Șanțul are în medie între 150 și 200 de metri lățime și 12 metri adâncime.

Pentru a asigura o suprafață plană pe fundul apei, fundul mării este, de asemenea, supravegheat în mod constant în timpul fazei de excavare. Înainte ca elementele tunelului să fie coborâte, se întinde un strat de pietriș în șanțul tunelului ca fundație cu ajutorul unui ponton special.

Elementele tunelului vor fi fabricate la est de Rødbyhavn, într-o facilitate construită special, a cărei finalizare este programată până la sfârșitul lui 2023. Elementele standard au o lungime de 217 metri, o lățime de 42 de metri, o înălțime de nouă metri și cântăresc 73.500 de tone fiecare. Fiecare este format din nouă segmente de 24 de metri lungime și cântărește 8.200 de tone.

În plus, există și elemente speciale. Producția fiecărui element standard durează aproximativ nouă săptămâni. Un element urmează să fie finalizat la fiecare două săptămâni.

Înainte de transport, elementele sunt sigilate etanș la ambele capete cu pereți etanși din oțel și, în același timp, docul uscat este inundat. Apoi, elementul este adus la capătul adânc al docului uscat cu ajutorul a patru remorchere, iar nivelul apei de acolo este coborât până la nivelul mării.

La coborârea elementelor este nevoie de precizie. Cu ajutorul unor cabluri de oțel, elementele tunelului pot fi coborâte pe fundul mării cu o precizie de câțiva milimetri și apoi îmbinate. Un sistem de blocare asigură poziția exactă față de elementul precedent. Îmbinările elementelor se închid fără asistență tehnică, doar cu ajutorul presiunii negative. Aceasta este creată imediat ce apa este pompată din cavitatea dintre cei două pereți etanși de capăt și asigură o conexiune etanșă. Se preconizează că vor fi utilizați și roboți subacvativi, dar în principal pentru monitorizare și sarcini speciale.