Revoluția digitală forțează reajustarea muncii și a societăților
Revoluția digitală va obliga guvernele să-și revizuiască sistemele de protecție socială, iar lucrătorii să-și actualizeze constant abilitățile.
Cel puțin asta este părerea unor înalți funcționari, experți și miniștri europeni, prezenți în cadrul unei conferințe pe tema impactului transformării digitale și a “viitorului muncii” organizată la Tallinn, capitala Estoniei, scrie euractiv.com.
În această realitate în continuă schimbare, importanța securității sociale va crește ca un garant pentru a susține un nivel suficient de incluziune și productivitate într-o piață a locurilor de muncă în declin.
Una dintre țările cu cele mai puține motive de îngrijorare privind impactul revoluției digitale asupra economiei și a muncii este chiar Estonia, țara gazdă a conferinței.
Aceasta are cea mai mică rată de șomaj din UE (aproximativ 7%) și, probabil, este una dintre cele mai digitalizate societăți.
Țara a adaptat colectarea impozitelor la noua “gig economy”, o piață a forței de muncă caracterizată prin prevalența contractelor pe termen scurt sau prin activitatea pe cont propriu (freelancer), în opoziție cu locurile de muncă permanente.
Și cetățenii săi folosesc cu mândrie sisteme informatice pentru a face față aproape tuturor tipurilor de proceduri administrative.
Dar inteligența artificială, robotica, imprimarea 3D, IoT (Internet of Things) și multe alte tehnologii deja transformă economiile și locurile de muncă, inclusiv în industria de transport rutier, unde automatizarea câștigă tot mai mult teren, atât în producție, cât și în exlopatare.
Impactul tehnologiei ne obligă să ne gândim la ce locuri de muncă am putea avea în viitor și cum bunăstarea socială va sprijini lucrătorii într-o perioadă de transformare masivă.
VEZI ȘI: Cercetătorii leagă Dieselgate de 5.000 de decese premature pe an în Europa
Motivul întâlnirii de la Tallinn între înalți funcționari, experți și lideri ai mediului de afaceri a avut drept scop evaluarea sistemele de securitate socială existente și dacă acestea sunt potrivite pentru viitorul muncii sau dacă modelul european de bunăstare trebuie să fie readjutat.
Chiar dacă toți cei prezenți au fost de acord că natura muncii se va schimba, acest lucru nu înseamnă sfârșitul. Nu este pentru prima dată când schimbarea tehnologică a transformat modul în care trăim și lucrăm.
Singura problemă care impiedică procesul de reajustare a indivizilor și a societăților este ritmul transformării de astăzi, unul mult mai rapid decât în trecut.
Poate crea locuri de munca a patra revoluție industrială?
Conform unor analize sociale, numărul locurilor de muncă generate de revoluția digitală ar trebui să fie mai mare decât numărul celor care vor dispărea.
Așa cum am mai scris și cu alte ocazii, prioritatea guvernelor va fi aceea de a se asigura că lucrătorii au competențele necesare și protecția socială necesară pentru perioadele de tranziție.
Guvernele, societățile și companiile trebuie să îmbrățișeze schimbarea și să nu opună rezistență noii transformări digitale aduse de automatizare și inteligență artificială.
Totuși, există suficiente voci care susțin că revoluția digitală va distruge mai multe locuri de muncă decât va crea.
Conform lui Michel Servoz, directorul general pentru ocuparea forței de muncă la Comisia Europeană, factorii de decizie ar trebui să ia timp pentru a colecta mai multe dovezi înainte de a decide asupra modului de acțiune.
Prioritatea în acest moment la nivelul Uniunii Europene este de a reduce decalajul dintre statele membre din est și din vest, prin politici sociale privind forța de muncă.
Pentru a reduce inegalitatea, o prioritate este actualizarea permanentă a abilităților lucrătorilor și oferirea de programe de învățare.
Aproximativ 10% din locurile de muncă vor dispărea, iar adaptarea va fi o necesitate.
Educația va juca un rol major în pregătirea lucrătorilor pentru această flexibilitate, însă trebuie sporită și securitatea socială pentru a asigura un nivel ridicat de productivitate, de ocupare a forței de muncă și de incluziune.
