Pachet de MobilitateTop News

România a depus o cerere de suspendare a obligației întoarcerii camioanelor la 8 săptămâni

România, prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și Ministerul Afacerilor Externe (MAE), a sesizat ieri Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o cerere de suspendare a aplicării dispoziției din Pachetul Mobilitate I care instituie obligația întoarcerii camioanelor la unul dintre centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare – obligație care urmează să se aplice de la 21 februarie 2022.

Depunerea unei astfel de cereri vine în continuarea demersurilor derulate de statul român la CJUE în legătură cu Pachetul Mobilitate I.

România a depus o cerere de suspendare a obligației întoarcerii camioanelor la 8 săptămâni

La data de 23 octombrie 2020, România a inițiat trei acțiuni în anularea parțială a actelor UE care formează pachetul menționat. Dispozițiile vizate privesc aspecte care, potrivit Guvernului României, vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv:

  • interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului;
  • obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
  • obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
  • stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj;
  • instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.

De asemenea, la data de 11 februarie 2021, statul român a intervenit în 12 acțiuni în anulare vizând același pachet, inițiate de state membre UE cu interese similare României (Bulgaria, Cipru, Lituania, Malta, Polonia și Ungaria).

VEZI ȘI: Ce modificări aduce Pachetul de Mobilitate din februarie 2022

Toate aceste demersuri ale autorităților române la CJUE sunt efectuate în cadrul eforturilor derulate de autoritățile române pentru a contracara caracterul restrictiv și disproporționat al anumitor prevederi ale Pachetului Mobilitate I.

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I sunt Regulamentul (UE) 2020/1054, Regulamentul (UE) 2020/1055 și Directiva (UE) 2020/1057.

România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European

Din aceeași categorie...

Back to top button