România a câștigat procesul cu Gabriel Resources pentru Roșia Montană

Gabriel Resources voia ca România să plătească despăgubiri de miliarde de dolari pentru pierderile legate de proiectul blocat de la Roșia Montană.

România a câștigat procesul de arbitraj intentat de canadienii de la Gabriel Resources, care doreau despăgubiri de cel puțin 4,4 miliarde de dolari, după ce planul de a construi cea mai mare mină de aur în aer liber din Europa la Roșia Montană a eșuat, scrie Reuters.

România, care deținea o participație de 20% în proiect, și-a retras oficial sprijinul pentru mină de aur de la Roșia Montană în 2014, după luni de proteste de stradă în toată țara împotriva acesteia.

Activiștii pentru drepturile civile și de mediu, care au protestat împotriva proiectului minier, susțin că acesta ar fi distrus galerii de mină și sate antice romane și ar fi dus la un dezastru ecologic.

Decizia de vineri vine la 25 de ani după ce Gabriel Resources a obținut drepturile de concesiune pentru proiectul minier care prevedea extragerea aurului și argintului pe o perioadă de 16 ani. Potrivit estimărilor, resursele rămase la Roșia Montană sunt de 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint.

VEZI ȘI: A fost publicată a doua listă cu datornici către companii de transport, în Spania

Proiectul prevedea deschiderea a patru cariere, care ar fi distrus patru vârfuri de munte, trei sate din cele 16 care alcătuiesc municipalitatea Roșia Montană și strămutarea a sute de familii. În plus, proiectul ar fi presupus lăsarea în urmă a unui lac de deșeuri care conține cianură, o substanță chimică toxică folosită în procesul de extracție a aurului.

Ca răspuns la decizia Tribunalului Internațional de la Washington, compania canadiană Gabriel Recources spune că ia în calcul varianta de a contesta decizia pe o cale extraordinară de atac.

Procesul Roșia Montană folosit în scop electoral

Înainte de decizia de vineri, sub “îngrijorarea” că România va pierde procesul cu Gabriel Resources, urmând să plătească sume amețitoare, premierul actual al României, alături de membri marcanți ai coaliției de guvernare PSD-PNL, s-au întrebat dacă nu cumva România ar trebui să relanseze planurile de exploatare a aurului de la Roșia Montană.

În fapt, aceste presupuse îngrijorări, nu au căutat decât să formuleze acuze la adresa unor foști premieri și ministri ai României, aflați astăzi în opoziție. Și la creșterea la bursă a companiei canadiene.

Roșia Montană, parte din UNESCO

Vă reamintim că, în 2021, UNESCO a adăugat vechea zonă romană de exploatare a aurului de la Roșia Montană pe lista sa de situri protejate din patrimoniul mondial. Procesul de includere a Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO a fost inițiat de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.

De altfel, după aflarea deciziei, Dacian Cioloș, premier al României în 2016, a scris pe pagina sa de Facebook: „Roșia Montană rămîne în patrimoniul mondial UNESCO, iar statul român nu plătește nici o despăgubire. Sper că cei care m-au acuzat în ultimii ani să înțeleagă că patrimoniul național cu valoare mondială nu se vinde și că este datoria noastră să îl protejăm onest, până la capăt”.