România a contestat noul Pachet de Mobilitate la CJUE, alături de alte 6 state membre UE

Șapte state membre UE, printre care și România, au depus contestații la Curtea Europeană de Justiție (CJUE), împotriva noului Pachet de Mobilitate.

Bulgaria, Lituania, Malta, Polonia, Româna, Ungaria și Cipru, unele dintre cele mai corupțe țări din Uniunea Europeană în 2019, au depus contestații la Curtea Europeană de Justiție, împotriva mai multor prevederi din noul Pachet de Mobilitate.

În plus, Letonia și Estonia și-au anunțat și ele intenția de a contesta Pachetul, existând un document comun semnat de cei nouă miniștri ai transporturilor, dar pentru moment reprezentanții celor două țări baltice nu au depus plângeri individuale.

“Nu trebuie să existe aprobarea unor soluții care nu sunt doar protecționiste, ci și incompatibile cu legislația Uniunii Europene și care restricționează libertatea de a furniza servicii pe piața internă a UE. Transportul rutier eficient este esențial pentru redresarea economică a Uniunii Europene și merită un cadru juridic corect, eficient și care să vină în sprijinul companiilor”, se arată în acest document.

Conform miniștrilor din cele nouă țări semnatare ale documentului, Pachetul de Mobilitate va afecta în special companiile mici și mijlocii de transport rutier din UE.

VEZI ȘI: UNTRR solicită CJUE anularea prevederilor Pachetului de Mobilitate

În plus, aceștia spun că Pachetul de Mobilitate a fost conceput și gândit într-o realitate socio-economică complet diferită față de situația de acum, marcată de pandemia de COVID-19, iar noile norme ar împiedica funcționarea eficientă a lanțurilor de aprovizionare din statele Uniunii într-un moment în care livrarea în timp util a bunurilor strategice, cum ar fi produsele farmaceutice sau a alimentelor este esențială.

Una dintre cele mai criticate decizii este revenirea obligatorie a camioanelor în țara de origine a companiei de transport, prin care Consiliul European și Parlamentul European vor să prevină dumpingul social.

Cei nouă miniștri au evaluat noile prevederi ca fiind “protecționiste” și că împiedică companiile să-și desfășoare activitatea într-un cadru concurențial așa cum e cazul într-o economie de piață. În plus, particularitățile geografice ale statelor membre la frontierele externe ale Uniunii și ale statelor insulare nu au fost luate în considerare.