SUA a exclus brusc România din Programul Visa Waiver, invocând motive de securitate. Ce înseamnă această decizie pentru relațiile bilaterale?
Decizia anunțată pe 2 mai 2025 de Departamentul pentru Securitate Internă al SUA (DHS) de a respingere includerea României în Programul Visa Waiver este o palmă diplomatică dureroasă, dar previzibilă, în contextul sensibilităților politice și de securitate internă ale administrației americane.
În ianuarie 2025, România era primită oficial în mult-râvnitul program, după ani întregi de campanii diplomatice și îndeplinirea cerințelor tehnice, momentul fiind celebrat de administrația de la București cu surle și trâmbițe.
Astăzi ne trezim cu o revocare oficială, începând imediat, invocându-se „probleme de securitate și imigrație”, după ce în martie, DHS a anunțat o „pauză”.
Este pentru prima dată când o țară este admisă formal în Visa Waiver Program, doar pentru a-i fi retras acest statut două luni mai târziu. Întrebarea firească este: a fost România cu adevărat pregătită sau a fost vorba de o decizie politică grăbită?
Parteneriat strategic, dar fără beneficii reale
În comunicatul oficial, DHS recunoaște că administrația Biden a desemnat România ca participant în ianuarie, dar că pe 25 martie a suspendat implementarea deciziei pentru a face o revizuire suplimentară a eligibilității. Rezultatul? Statutul de țară VWP a fost anulat complet, pe motiv de securitate.
Într-un discurs bine calibrat diplomatic, Tricia McLaughlin, asistent al Secretarului pentru Securitate Internă, a mulțumit României pentru cooperarea în materie de securitate, dar a reiterat că „menținerea standardelor VWP este esențială pentru securitatea națională a SUA”. A adăugat că România ar putea fi reconsiderată în viitor, dacă va îndeplini criteriile legale.
Visa Waiver nu este doar o facilitate de călătorie – este o recunoaștere a încrederii reciproce. Iar faptul că SUA au retras această recunoaștere ridică serioase semne de întrebare despre viitorul real al relației bilaterale.
Ce înseamnă această decizie, concret?
În primul rând, românii vor continua să aplice pentru vize de călătorie în SUA, cu toate complicațiile birocratice și umilințele aferente. În al doilea rând, că parteneriatul strategic România-Statele Unite – vehiculat intens în discursul politic autohton – primește o lovitură grea de imagine. Nu poți vorbi despre un aliat loial, membru NATO cu trupe americane pe teritoriu, și în același timp să îi respingi accesul fără viză, pe motiv de îngrijorări legate de imigrație.
Mai grav este că decizia vine într-un moment în care România investește masiv în securitatea regională și rămâne unul dintre cei mai vocali susținători ai intereselor occidentale la granița cu războiul.
Ce mesaj transmite SUA prin această mișcare?
Decizia vine într-un moment sensibil pentru politica internă americană, dominată de teme legate de imigrație și securizarea frontierelor. Așadar, România devine, indirect, o victimă colaterală într-un joc electoral intern. Cu alte cuvinte, parteneriatele strategice sunt bune, dar doar când nu contravin agendelor politice locale.
Românii rămân cu aceeași frustrare birocratică, iar retorica despre „relația privilegiată cu Washingtonul” pare tot mai deconectată de realitate.
Respingerea țării noastre din Programul Visa Waiver nu este doar o problemă de vize. Este un simptom al unei relații asimetrice, în care loialitatea diplomatică nu este întotdeauna răsplătită. În timp ce oficialii americani promit reevaluări viitoare, realitatea de azi arată că România nu a fost niciodată cu adevărat parte din clubul exclusivist al aliaților privilegiați.
