Scania citește activitatea cerebrală pentru a crește siguranța rutieră

Scania citește activitatea cerebrală pentru a crește siguranța

Suedezii de la Scania în parteneriat cu Institutul pentru Biologică Cibernetică – Max Planck din Tübingen, Germany au înregistrat activitatea cerebrală a 16 șoferi profesioniști în timp ce aceștia conduceau într-un simulator.

Odată cu creșterea sistemelor automate, interacțiunea dintre șoferii și camioane a devenit din ce în ce mai importantă. Unul dintre domeniile de dezvoltare este sunetul de avertizare al vehiculului.

Dar care sunet atrage cea mai mare atenție și are efectul dorit?

Scania citește activitatea cerebrală pentru a crește siguranța rutieră

În prezent, nu se cunoaște motivul pentru care șoferii reacționează mai bine la unele sunete în defavoarea altora. Acest comportament poate fi pur și simplu, pentru că au crezut că sună mai bine.

Într-un din proiectele de cercetare anterioare, echipa din departamentul de Dezvoltare și Cercetare Scania a examinat cum șoferii profesioniști cu experiență percep o serie de sunete, inclusiv avertizări cu privire la obstacole, deplasarea încărcăturii și condițiilor meteorologice nefavorabile.

Înregistrarea activității cerebrale
Pentru a investiga relația dintre experiența subiectivă și activitatea cerebrală actuală, departamentul de Cercetare și Dezvoltare Scania a intrat într-un parteneriat cu Institutul pentru Biologică Cibernetică – Max Planck din Tübingen, Germany, un centru de cercetare lider la nivel mondial.

Un recent proiect de cercetare a înregistrat activitatea cerebrală a 16 șoferi de camion. Stați liniștiți, nu le-au citit planurile de viitor și nici viitorul, ci doar ceea ce face creierul lor atunci când conduc. Șoferii au fost testați în cadrul unui simulator. Aceștia au condus de două ori fiecare, fiecare rundă având 25 de minute.

În timp ce aceștia se aflau la volan, 12 sunete de alertă diferite au fost rulate de 20 de ori. Sunetele de alertă au venit la diferite intervale de timp, în timp ce alte sunete, unele irelevante au fost și ele rulate. Șoferii au trebuit să apese un buton pentru a confirma cănd au auzit un sunet de avertizare.

VEZI ȘI: Stăpânul sunetelor din interiorul camioanelor Scania

Pentru a citi activitatea cerebrală, fiecare șofer a fost echipat cu o cască pentru electroencefalografie (EEG) cu 64 de electrozi atașați, produsă de compania germană Brain Products. Pentru a crește intensitatea semnalului, scalpul a fost uns cu un gel special. Experimentele au fost conduse de Christine Glatz, o sudentă doctorată în neuroștiință cognitivă în cadrul Institutului Max Planck.

Selectarea semnalelor de avertizare
O tehnologie similară cu cea folosită în experiment este frecvent utilizată pentru diagnosticarea bolilor creierului, cum ar fi epilepsia, convulsiile, inflamarea creierului precum și a unor tipuri de demență. O boală poate fi identificată pe baza undelor care sunt înregistrate în diferite părți ale creierului. Dar tehnologia poate oferi, de asemenea, o perspectiva asupra caracterului adecvat diferitelor sunete de avertizare în declanșarea unui răspuns adecvat la volan.

Un sunet de avertizare pregătește întotdeauna șoferul în a lua sau evita o acțiune. Un sunet de avertizare bun ar trebui înțeles imediat și fără ambiguitate de către creier. Nu ar fi nevoie de contemplare profundă. Comenzile verbale pot fi înțelese în mod clar, dar acestea ar putea necesita mai multe resurse mentale pentru a procesa decât indiciile auditive care suntem familiare. De exemplu, recunoaștem imediat a unei sirene de ambulanță sau poliție și sunetul semnalizatorului la schimbarea direcției de mers.

Factorii culturali eliminați
Cercetarea are drept țintă măsurarea activității cerebrale prin eliminarea factorilor culturali care ne influențează percepția sunetelor de avertizare și volumul de muncă implicat în a le înțelege.

Spre exemplu, dacă auzim un claxon pe drumurile din Germania sau Suedia, probabil îi vom da atenție, dar poate un șofer de camion din Italia sau România probabil că nu i-ar păsa deloc.

Cantitatea uriașă de date generate de teste vor fi analizate pentru a determina dacă experiențele proprii ale persoanelor testate sunt în concordanță cu activitatea creierului.

Urmărește #infotrucker pe FacebookInstagramTwitterYouTube

 

Follow #infotrucker