Scania continuă cercetările în domeniul vehiculelor grele cu propulsie electrică

Ritmul de dezvoltare al camioanelor și autobuzelor cu propulsie electrică este unul intens, iar interesul pentru astfel de soluții durabile de transport câștigă tot mai mult teren.
Se pare că de data asta chiar ne îndreptăm spre transportul electrificat. Era şi timpul, la mai mult de 120 de ani de la inventarea motorului Diesel, randamentul său este încă sub jumătatea celui electric.
Pe plan mondial, China este cel mai mare constructor şi consumator de vehicule grele cu propulsie electrică, în prezent fiind în circulaţie mai bine de 100.000 de autobuze electrice.
Nu spunem că procucătorii europeni de autobuze şi camioane ar fi tehnologic în urma celor chinezi, dar nu au clienţi. Partea bună este că de pe urma acestei producţii uriaşe, începem să beneficiem şi noi, restul lumii, preţul bateriilor înjumătăţindu-se în ultimii ani.
Pe de altă parte, spre deosebire de China, unde economia este planificată, pe la noi companiile de transport se limitează la a testa unul sau maxim câteva vehicule cu emisii zero.
Mai mult, în unele locuri există curent electric ieftin, prin alte părţi se produce combustibil neconvenţional sau poate că unii au facilităţi pentru obţinerea hidrogenului. Din această cauză constructorii europeni de vehicule grele îşi distribuie cercetarea în multe direcţii. Să luăm ca exemplu, Scania.
În 2015, Scania îşi prezenta versiunea hibridă a autobuzului Citywide, care avea intercalat între motorul Diesel şi cutia de viteze un motor electric şi care putea funcţiona cu biodiesel. Abia anul trecut, Madrid a cumpărat vreo 50 de unităţi, ceea ce a fost considerat un mare succes comercial.
Cu doar câteva luni în urmă, a început în oraşul natal Scania, Södertälje, un proiect cu un autobuz tot hibrid, dar care îşi poate încărca bateriile wireless. La fiecare capăt de linie, care măsoară 10 km, bateriile se încarcă rapid de sub podea, în doar şapte minute. Unde eşti tu Tesla să vezi cât am mai progresat?
Alte trei autobuze Citywide dar integral electrice vor intra în probe de exploatare peste jumătate de an în alt oraş din Suedia. Specialitatea acestuia este aceea că la fiecare capăt de linie (14 km) şoferul ridică pantograful şi în 10 minute are bateriile „pline”. Următoarele trei exemplare sunt preconizate pentru 2019.
VEZI ȘI: Polonia, Portugalia și Luxemburg riscă sancțiuni pentru lipsa Registrului Electronic Național
De la autobuze Scania cu propulsie electrică, s-a trecut la camioane, care la rândul lor se află în diferite stadii de dezvoltare. Există funcţional un camion de distribuţie de 18 tone, care are înglobat în lanţul cinematic alături de motorul Diesel şi unul electric de 130 kW. Bateriile sale îi permit rularea exclusiv electrică pe o distanţă de … 2 (doi) km! Cu o performanţă identică se înscrie şi un cap-tractor P 320. Suplimentar, bateriile acestuia pot fi încărcate rapid în 10 minute, iar motorul Diesel funcţioneză cu biodiesel. Compania care îl probează anunţă o economie a costurilor combustibililor de 18%.
Împreună cu un client norvegian, Scania va începe testarea camioanelor electrice de 27 tone. Acestea vor primi energie electrică de la pilele electrice de la bord. Rezerva de hidrogen îi va permite camionului să parcurgă 500 km. Probabil că pe termen lung aceasta va fi soluţia cea mai fiabilă.
În urmă cu aproximativ un an, era inaugurată în Suedia, prima şosea electrificată destinată camioanelor (Scania) cu pantograf şi cu circulaţie deschisă. Am ceva îndoieli că ar fi chiar prima de acest fel din lume, dar cu siguranţă astfel de soluţii se folosesc de mult timp în cariere şi mine. Camionul suedez care circulă pe acel drum nu este complet electric, ci hibrid, când vrea să facă o depăşire – porneşte motorul Diesel.
Şi ca să nu rămâneţi cu impresia că apa calda s-a inventat ieri, iată că în alte vremuri, pe alte meleaguri, dacă iubitul conducător vroia electrificare, se făcea electrificare oriunde, inclusiv în mijlocul câmpului. Atunci, nu prea era vorba de concurenţă, ori măcar de eficienţă, dar dacă nu te supuneai, dispăreai.
Ca fapt divers, tractoarele din imagini aveau vreo 40 kW şi erau alimentate printr-un cablu lung de 700 m. După ce-şi terminau parcela, erau cuplate la următoarea „priză”.
Se întâmpla acum 70 de ani.