EditorialTop News

Supravegherea video la locul de muncă: Limita între siguranță și respectarea intimității

În ciuda avantajelor de securitate și financiare, supravegherea video la locul de muncă poate fi totuși o sursă de stres și frustrare pentru angajați, în cazul nostru șoferi.

Recent, am văzut o dezbatere aprinsă generată de publicarea unui articol despre o companie olandeză care a montat camere de supraveghere în cabina șoferilor și aș dori să vin cu câteva precizări.

Supravegherea video la locul de muncă este o metodă practicată de multe companii din considerentul de a-și proteja afacerea și angajații. Trebuie să menționăm faptul că aceste lucru este posibil dacă angajații sunt informați despre acest lucru. Cu toate acestea, implementarea acestui sistem ridică întrebări cu privire la limitele etice și legale ale supravegherii video.

Ca să lămurim, supravegherea video la locul de muncă nu este ilegală, însă nu poate fi făcută oricum pentru că am fi pasibili de amendă. Trebuie să existe un motiv legitim pentru care un angajator alege să facă asta.

Este important de știut că angajatorul nu poate supraveghea video spațiile unde trebuie asigurată intimitatea: dușuri, vestiare, toalete. De asemenea, instalarea camerelor video nu este permisă nici în birouri pentru că este considerată încălcarea dreptului la viață privată.

VEZI ȘI: TotalEnergies renunță la camerele de supraveghere pentru șoferi

Și atunci intervine întrebarea, montarea camerelor de supraveghere video în cabina șoferului nu încalcă dreptul la viață privată?

Un alt aspect important este faptul că trebuie să existe o politică scrisă, pentru că în această politică se stabilesc limitele clare de supraveghere și în felul acesta nu există riscul ca angajatorul să lărgească aceste limite după bunul plac.

De exemplu, nu putem spune că montăm camere de supraveghere pentru asigurarea siguranței împotriva eventualelor jafuri, însă să le folosim cu alte scopuri.

Cu toate acestea angajatorul te poate supraveghea video dacă are indicii despre o activitatea infracțională sau alte abateri care au loc și dacă te-a informat înainte, nu doar despre folosirea acestor mijloace de supraveghere, ci și despre scopul acestora.

Spre exemplu, angajatorul poate invoca instalarea camerelor de supraveghere pentru protecția ta împotriva furturilor sau a jafurilor sau chiar a accidentelor de circulație. Luarea la cunoștință, deși se poate face și printr-un email, eu recomand să se facă pe baza de semnătură clasică.

Întotdeauna vom avem argumente pro și contra pe acest subiect, astfel că am alcătuit o listă cu cele mai importante argumente de ambele părți.

Argumentele pro

  • Dacă se întâmplă ceva în neregulă nu mai avem parte de subiectivism, și pe baza înregistrărilor compania poate demonstra dacă dacă șoferul a greșit sau nu;
  • Camerele video pot contribui la asigurarea securității;
  • Folosirea camerelor de supraveghere poate oferi dovezi în cazul activităților ilegale sau abaterilor, ajutând la protejarea intereselor companiei și a angajaților;
  • Scăderea costurilor cu daunele provocate din accidente;
  • Camerele de supraveghere cu inteligență artificială care pot detecta semnele de oboseală, neatenție, utilizarea telefonului, lucruri care ar putea fi chiar benefice.

Argumente contra

  • Supravegherea excesivă poate reprezenta o intruziune semnificativă în viața privată a angajaților, afectându-le confortul la locul de muncă și dreptul la intimitate;
  • Lipsa unei politici scrise privind supravegherea video poate duce la abuzuri din partea angajatorilor, extinzând limitele și scopurile inițiale ale monitorizării;
  • Potențialul de discrimnare, unii angajați pot fi mai monitorizați decât alții;
  • Riscul de abuz din partea angajatorilor în lipsa unei politicii scrise;
  • Supravegherea video nejustificată poate reprezenta o încălcare a dreptului fundamental al angajaților la viața privată, subminând încrederea în relația dintre angajat și angajator.

Efectele psihologice asupra angajaților

Supravegherea video la locul de muncă poate avea efecte semnificative asupra stării psihologice a angajaților. Sentimentul de supraveghere constantă poate genera stres, anxietate și disconfort, afectând negativ productivitatea și moralul celor supravegheați.

Spre exemplu, supravegherea video a șoferilor este legală în SUA din 2014. Personal consider că în România legislația este interpretabilă având în vedere că pentru șofer cabina este și spațiul unde își petrece timpul liber, deci este în intimitatea lui, iar legislația ne spune că nu putem monta camere în spațiile unde trebuie asigurată intimitatea.

În concluzie, supravegherea video la locul de muncă este o practică cu implicații serioase, care necesită o gestionare atentă pentru a găsi echilibrul între asigurarea securității și respectarea drepturilor angajaților. Implementarea transparentă, respectarea strictă a legilor și luarea în considerare a efectelor psihologice sunt imperative pentru a crea un mediu de lucru sănătos și echitabil.

Din aceeași categorie...

Back to top button