Transportatori, diurna, incoerența și ANAF-ul

Poziția Euload vis-a-vis de războiul dintre ANAF și transportatorii români!

Euload, a revenit cu un punct de vedere referitor la recalificarea diurnelor ca şi venituri salariale, şi în consecinţă cu impozitarea lor, acesta fiind formulat de avocatul Cosmin Flavius Costas din biroului de avocatură Costas, Negru & Asociaţii și publicat pe site-ul de specialitate juridice.ro.

De asemenea, în continuarea acestei poziții, în lumina materialului de la Ministerul Finanţelor, este și material înaintat de UNTRR în 30 decembrie 2014. Avocatul Cosmin Flavius Costas este în mod special cunoscut ca cel care a descoperit primul faptul că taxa de poluare nu respectă normele Uniunii Europene.

Transportatori, diurna, incoerența și ANAF-ul

Mai jos, este poziția acestuia vis-a-vis de materialul Ministerului Finanțelor Publice

1. În fiecare iarnă, cu o răbdare mioritică, aşteptăm ordonanţele de urgenţă din 30 decembrie, aplicabile de la 1 ianuarie, şi normele metodologice din februarie, aplicabile retroactiv, de la acelaşi 1 ianuarie. În esenţă, fiecare nou sezon fiscal începe cu incoerenţele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care nu e doar incapabilă să promoveze din vreme actele normative în domeniul fiscal, dar are nevoie şi de timp de reflecţie pentru a decide de ce a reglementat într-un anume sens.

2. În această iarnă, în plin scandal al diurnelor, transportatorii par să-şi fi pierdut răbdarea cu ANAF. Sub presiunea unor controale fiscale „experimentale” (în cadrul aşa-numitelor proiecte-pilot destinate să contribuie la conformarea voluntară) şi sub iminenţa unui „jihad” fiscal, transportatorii s-au organizat şi solicită Ministerului Finanţelor Publice, Guvernului şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală o poziţie oficială, scrisă, coerentă, care să-i ajute să-şi organizeze eventual pe viitor afacerea, în limitele legii.

3. Incoerenţa ANAF e mai recent demonstrată de o scrisoare-raspuns a Ministerului Finanţelor Publice la o solicitare a presedintelului Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală de a se lămuri tratamentul fiscal aplicabil diurnelor externe, în cazul şoferilor. Cu alte cuvinte, după ce experimental a calculat obligaţii fiscale suplimentare de câteva milioane de euro, ANAF se întreabă şi întreabă Ministerul Finanţelor Publice dacă interpretarea pe care a făcut-o respectă legea.

4. Scrisoarea-raspuns a Ministerului Finanţelor Publice e un act tipic al autorităţilor publice din România: nu spune nimic tranşant, pentru a lăsa loc de interpretări. Vorba unui funcţionar clujean de la Serviciul de Asistenţă Contribuabili: sunt posibile două soluţii şi vă înţelegeţi dvs. cu echipa de inspecţie fiscală… Cu toate acestea, în continuarea observaţiilor noastre din ultimele zile ale lui 2014, vom reţine câteva chestiuni:

A. Ministerul face referiri, la pct. I din scrisoare, la vechea formă şi noua formă a art. 55 alin. (4) lit. g) Cod fiscal, reuşind să sublinieze, în contra interpretării ANAF, o idee extrem de clară:

Orice sume primite de salariaţi pe perioada delegării sau detaşării, în ţara sau în străinătate, sunt neimpozabile şi nu intră în baza de calcul a contribuţiilor de asigurări sociale dacă se înscriu în limita a de 2.5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice. Per a contrario, sumele care depăşesc acest plafon sunt considerate venituri de natură salarială, impozabile potrivit regulilor de drept comun şi sunt luate în calcul la determinarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale obligatorii (aspect menţionat de altfel şi de art. 55 alin. (6) Cod fiscal). În fapt, Ministerul Finanţelor Publice nu face altceva decât să trimită la dispoziţii legale de lege care sunt suficient de clare şi nu suportă o altă interpretare.

B. În mod bizar, la pct. II din scrisoare sunt considerate ca având caracter de pură recomandare dispoziţiile art. 17 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 518/1995, în ceea ce priveşte agenţii economici privaţi. Concluzia e şchioapă logic şi juridic, din cel puţin două motive:

– Dacă ar fi să urmăm logica Ministerului Finanţelor Publice, sumele primite de salariaţi pe durata delegării/detaşării ar fi integral deductibile pentru angajator şi complet neimpozabile pentru angajat, indiferent de cuantumul lor.
– În egală măsură, dispoziţiile art. 55 alin. (4) lit. g) şi art. 55 alin. (6) Cod fiscal ar fi în mod vădit lipsite de conţinut, întrucât nu ar mai exista indemnizaţii impozabile şi indemnizaţii neimpozabile.

S-ar contrazice astfel o practică de conformare voluntară veche de vreo 20 de ani şi, cel puţin în limitele termenului de prescripţie, contribuabilii ar putea solicita restituirea diferenţelor de impozit rezultate din aplicarea dispoziţiilor art. 55 alin. (4) lit. g) Cod fiscal.

C. Cu referire la principiul general anti-abuz prevăzut de art. 11 alin. (1) Cod fiscal, Ministerul Finanţelor Publice recomandă o abordare prudentă, cu următoarele linii de forţă:

– Fiecare tranzacţie va fi analizată în parte, în concreto, pentru a se verifica dacă ea are sau nu un conţinut economic.
– Nu este prezumat faptul ca tranzacţiile sunt artificiale, fiind în sarcina fiscului să facă proba caracterului artificial al unei tranzacţii.

Această interpretare ridică serioase probleme pentru ANAF, care lucrează doar cu şabloane fiscale (aşa cum se întâmplă, de pildă, în cazul tranzacţiilor imobiliare ale persoanelor fizice în sarcina cărora s-a stabilit retroactiv TVA).

În ceea ce ne priveşte, apreciem că încadrarea situaţiilor analizate – remunerarea şoferilor, pe perioada delegării şi detaşării, în cadrul juridic reglementat de art. 55 alin. (4) lit. g) şi H.G. nr. 518/1995 – în sfera de aplicare a art. 11 Cod fiscal este exclusă. Astfel, nu doar ca tranzacţiile nu sunt artificiale, ele se circumscriu unei mătrici permise chiar de legiuitor. În context, se pune desigur o întrebare retorică: dacă diurna este acordată unui secretar de stat sau unui rector aflat în delegaţie, poate fi ea prezumată ca beneficiu al unei tranzacţii artificiale, cu consecinţa recalificării ca venit salarial?

Oricum, chiar dacă recalificarea s-ar produce, din punct de vedere fiscal ea ar fi nulă pentru diurnele corespunzând, conform fiscului, muncii prestate în străinătate. Conform art. 55 alin. (4) lit. m) Cod fiscal, asemenea venituri nu sunt impozabile în România.

D. În fine, pentru ca incoerenţa ANAF să fie vizibilă şi de pe Marte, Ministerul Finanţelor Publice recomandă ANAF:

– Verificarea preleabila a practicii administrative a organelor fiscale existente în domeniu;
– Verificarea prealabilă a jurisprudenţei relevante;
– Obţinerea de soluţii de interpretare prealabile de la organele competente (în mod evident, de la Comisia Fiscală Centrală) şi de la iniţiatorii actelor normative.

5. Ne vom opri deocamdată aici, în speranţa ca răspunsul Ministerului Finanţelor Publice va fi edificator pentru ANAF: e stupid să porneşti o acţiune de control la nivel naţional, chiar şi în baza unui proiect experimental, fără a evalua cadrul legislativ, practica administrativă şi jurisprudenţa relevantă. Și, am spune noi, fără a reuşi să prezinţi vreun argument valid.

Aici puteți accesa materialul intitulat „Despre ANAF, cinism fiscal și transportatori” publicat în 29 decembrie 2014 pe site-ul de specialitate www.juridice.ro.

Follow #infotrucker