Transportatorii români vor o datã clară de aderare terestru la Schengen

Aderarea României și terestru la Schengen va dinamiza competitivitatea pe piața transporturilor, va crește investițiile strãine și exporturile.

Pierderile financiare cauzate de neaderarea terestru a României la Schengen nu mai pot fi acceptate și reprezintã una dintre problemele severe cu care se confruntã în acest moment transportatorii români.

Astfel, aceștia solicitã din nou autoritãților române și europene sã ia mãsuri urgente pentru aderarea României terestru în spațiul Schengen în 2024. Un efect direct al aderãrii terestru va fi dinamizarea competitivitãții pe piața transporturilor, creșterea investițiilor strãine și a exporturilor.

“Așteptãm acest lucru de 13 ani, din momentul în care instituțiile europene s-au pus de acord cã România îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderare. Nu mai putem aștepta. În tot acest timp, transportatorii români au pierdut miliarde de euro an pe an, numai din cauza timpului îndelungat petrecut la frontiere”, spune Radu Dinescu, secretar general UNTRR.

Aderarea României și terestru la Schengen ar fluidiza traficul la frontierele cu Ungaria și Bulgaria, reducând timpii de așteptare, emisiile de dioxid de carbon și, cel mai important, pierderile financiare.

VEZI ȘI: Neaderarea României la Schengen a provocat pierderi de 2,41 mld. de euro industriei de transport rutier

Doar din timpii de așteptare petrecuți în 2023 la frontierele cu Ungaria și Bulgaria (adicã zeci de ore la cozi kilometrice pentru un singur camion) industria a pierdut aproximativ 16,6 miliarde de euro în perioada 2012-2022, adicã 16% din totalul pieței, un procent enorm.

Patru probleme generate de neaderarea la Schengen terestru

Pierderile foarte mari cauzate transportatorilor rutieri de marfã prin neaderarea terestru la Schengen antreneazã efecte negative în lanț în privința exporturilor. Deși România reprezintã a 12-a economie din Uniunea Europeanã, în privința transportului rutier de mãrfuri se situeazã pe locul 6.

Întârzieri în livrarea mãrfurilor cãtre clienți, lucru care afecteazã funcționarea lanțurilor logistice de aprovizionare și costul produselor la consumatorul final.

De asemenea, timpul de muncã pierdut de șoferii care sunt nevoiți sã aștepte la coadã la frontiere (aproximativ 25 – 30% din timpul alocat unei curse) și, nu în ulimul rând, emisii uriașe de noxe.