Transportatorii rutieri interni afectați de majorarea accizei la carburant

Majorarea accizei la carburant de la 1 septembrie 2017 îi va afecta în mod direct pe transportatorii rutieri interni și consumatorii finali.

Așa cum spuneam într-un material anterior pe această temă, majorarea accizei la carburant îi va afecta în mod direct pe transportatorii rutieri interni și consumatorii finali.

Și, pentru a înțelege mai bine mecanismul, dar și întreg lanțul de dezavantaje pe care un transportator rutier intern îl are în fața celor care fac transport internațional, am cerut opinia lui Mircea Mănescu, Managing Director al Ahead Logistics, companie care operează la nivel național.

În general, orice contract de transport are clauze de ajustare a tarifelor de transport corelate cu preţul motorinei. Da, sună bine, doar că acestea se ajustează în general doar în avantajul clientului, nu și al firmei de transport.

Din păcate, sunt mulţi clienți care apelează la clauză de motorină când scade preţul motorinei – pentru a obţine reduceri de tarife. Iar când preţul creşte la motorină se evită subiectul creşterilor de tarife, eventual aşteptând o revenire în jos a preţului la motorină.

Dacă la extern am aflat că o flotă de 200 de camioane alimentează lunar 300.000 litri de motorină în România și 300.000 litri de motorină în afara țării, pe intern cifrele sunt cu totul altele altele.

La o flotă de 200 camioane care face transport intern – pe un parcurs lunar de aproximativ 11.000 – 12.000 km per camion, la un consum mediu de 30 – 31 litri la 100 kilometri parcursă – în funcție de greutatea mărfii, tipul de camion, stil de conducere etc. – consumul ar fi undeva între 660.000 și 720.000 litri motorină, alimentați integral pe intern, Mircea Mănescu, Managing Director al Ahead Logistics.

În general, impactul unei creşteri de accize este suportat în primă fază de transportatori, iar dacă se menţine preţul la motorină la nivel ridicat încep progresiv să crească tarifele la anumiţi clienţi.

Ar fi de preferat să existe un procent de majorare al tarifelor pe care să îl aplice toţi transportatorii – fără excepţii – iar dacă toată lumea face pasul respectiv, atunci nu vor exista clienţi care să nu accepte aceste majorări. De exemplu, dacă preţul motorinei ar creşte cu 12% atunci toţi transportatorii să crească tarifele cu 5% de la 1 septembrie 2017.

VEZI ȘI: Campania Truck’n’Lease pornește ofensiva Mercedes-Benz pe piața camioanelor rulate

Aşa se practică pe piaţa transporturilor maritime, unde se fac astfel de înţelegeri comune privind ajustarea tarifelor.

Din păcate, în transportul rutier la fel ca în energie, întotdeauna vor exista “băieţii deştepţi”, care nu vor creşte tarifele în idea de a păstra clienţii şi, eventual, de a-și creşte portofoliul.

Referitor la preţul la consumator, acesta va creşte garantat, întrucât fiecare comerciant va avea grijă să îşi adauge creşterea costului cu transportul, iar dacă reuşeşte să nu acorde această creştere către transportatori, va rămâne cu o marjă de profit mai mare, mai spune Mănescu.

Oricum consumatorul final va plăti orice modificare a preţului la carburanţi, întrebarea este dacă această diferenţă ajunge la transportator sau rămâne în buzunarele comercianţilor?

Din păcate, operatorii care fac preponderent transport intern sunt defavorizaţi din toate punctele de vedere.

La diurne, nivelul maxim deductibil este de 42.5 lei/zi (nici măcar 10 euro), în timp ce la transport extern vorbim de 87 euro/zi. Astfel că, numai de aici putem vorbi de un tratament discriminator, adaugă Mănescu.

Nu mai vorbim de faptul că, operatorii de transport rutier intern plătesc rovinietă, însă pentru o infrastructură deficitară, fără parcări, autostrăzi, centuri ocolitoare, cu trafic aglomerat și lista poate continua.

Având clienţi pe intern se plăteşte TVA la stat, un alt minus faţă de cei care fac internaţional, care nu plătesc TVA pentru clienţii externi.