Tunelul Mont Blanc rămâne un simbol al cooperării europene și un pilon al transportului rutier alpin. După tragedia din 1999, a fost reconstruit integral și va intra în noi etape de renovare între 2025 și 2050.
Pe 16 iulie 1965, președinții Italiei și Franței – Giuseppe Saragat și Charles de Gaulle – inaugurau oficial Tunelul Mont Blanc. La acea vreme, era cel mai lung tunel rutier din lume, unind Courmayeur (Italia) cu Chamonix (Franța) printr-o conexiune rutieră de 11,6 kilometri săpată în inima celui mai înalt masiv din Europa.
Deschis traficului trei zile mai târziu, tunelul a redus dramatic timpii de deplasare între cele două regiuni, fiind o revoluție pentru comunitățile locale și o veritabilă arteră europeană pentru transportul internațional.
Construcția tunelului a început în 1959, aproape simultan din ambele direcții. Mii de muncitori au forat muntele la peste 1.300 de metri altitudine, folosind peste 770.000 de șuruburi, 60.000 de tone de beton și 300 de tone de fier.
Pe fundalul colaborării, s-a dus și o competiție tacită între echipele franceze și italiene, care a accelerat ritmul lucrărilor. În ciuda unui accident tragic produs în 1962, când două avalanșe au ucis trei muncitori italieni, lucrările au avansat spectaculos.
Pe 14 august 1962, o explozie controlată a eliminat ultima porțiune de stâncă dintre cele două fronturi de lucru. Întâlnirea echipelor a fost un triumf al preciziei inginerești: deviația pe axa rutieră era de sub 13 cm.
Incendiul din 1999 din Tunelul Mont Blanc
După peste trei decenii de funcționare fără incidente majore, în dimineața zilei de 24 martie 1999, un camion încărcat cu margarină și făină a luat foc în interiorul tunelului. Efectul coșului de fum a amplificat intensitatea flăcărilor, iar fumul toxic a transformat tunelul într-o capcană mortală.
Timp de 53 de ore, salvatorii au luptat cu incendiul care a atins temperaturi de peste 1.000 de grade Celsius. 39 de oameni au murit, majoritatea sufocați în propriile vehicule.
Procesul din 2005 a scos la iveală grave deficiențe de management: sisteme de ventilație ineficiente, lipsa unui tunel de evacuare, adăposturi de urgență inadecvate și lipsa unei comenzi unificate din cauza gestionării separate între cele două state.
Din ruină în model de siguranță rutieră
Tunelul a fost închis timp de trei ani, până în martie 2002. Perioada a fost folosită pentru reconstrucție completă – atât fizică, cât și instituțională. A fost înființat un organism unic de administrare, GEIE-TMB, care a eliminat fragmentarea responsabilităților dintre ATMB (Franța) și SITMB (Italia).
În prezent, structura actuală include: tunel de evacuare independent și presurizat, 37 de refugii conectate la tunelul de siguranță, la fiecare 300 metri, stație de pompieri în interiorul tunelului, senzori de fum, cabluri de temperatură și 120 de camere video și centru unic de supraveghere și comandă.
Modernizări: închiderea totală a traficului în 2025
Tunelul Mont Blanc rămâne esențial pentru transportul de mărfuri prin Alpi – 572.000 de vehicule comerciale l-au tranzitat în 2023, adică 34% din traficul total.
Pentru a asigura funcționarea sa încă cel puțin 50 de ani, a fost demarat un amplu program de reabilitare în mai multe faze:
- 2024–2025: fază pilot, cu închidere totală timp de 15 săptămâni începând cu 1 septembrie 2025.
- 2027–2038: a doua fază de reabilitare.
- 2043–2050: ultima etapă planificată.
Lucrările vizează reabilitarea bolții și a plăcii carosabile, iar intervențiile vor continua pe perioada verii pentru a reduce impactul asupra traficului economic.
Tunelul Mont Blanc rămâne o arteră vitală a Europei
Tunelul Mont Blanc rămâne un simbol al ingineriei europene și al cooperării transfrontaliere. Tragedia din 1999 a transformat acest simbol în lecție dureroasă, dar și în model internațional de reconstrucție și siguranță rutieră.
Prin noile lucrări de reabilitare și posibila extindere, tunelul își reînnoiește rolul esențial pentru viitorul mobilității în Alpi – o mobilitate care trebuie să fie nu doar eficientă, ci și sigură, sustenabilă și coordonată la nivel european.
