UE deblochează revizuirea Directivei privind masele și dimensiunile camioanelor
După mai bine de un an de blocaj, reforma privind masele și dimensiunile camioanelor intră într-o etapă decisivă.
Pe 4 decembrie, Consiliul Miniștrilor Transporturilor din UE a aprobat revizuirea Directivei privind masele și dimensiunile camioanelor.
Reforma, parte a pachetului Greening Freight, urmărește armonizarea regulilor privind masele și dimensiunile camioanelor, stimularea investițiilor în vehicule cu zero emisii și întărirea controlului pe infrastructură.
Negocierile au avansat abia sub Președinția daneză, care a obținut un compromis acceptat de statele membre.
Textul stabilește creșterea MTMA-ului pentru camioanele cu zero emisii de la 42 la 44 de tone, măsură justificată prin greutatea suplimentară a bateriilor și a tehnologiilor aferente. De asemenea, camioanele articulate pot integra până la 0,90 m suplimentari pentru caroserii sau echipamente dedicate propulsiei electrice ori pe hidrogen.
Compromisul diferențiază clar avantajele de masă pentru vehiculele cu cinci, respectiv șase axe, însă elimină creșterea propusă a masei pe axa de tracțiune de la 11,5 la 12,5 t, în condițiile în care majoritatea statelor au semnalat riscuri pentru infrastructură.
Autorizare la 44 de tone pentru camioane cu zero emisii
Domeniul zero emisii a fost pivotul negocierilor, Consiliul menținând stimulentele ce pot face adoptarea camioanelor electrice competitive pentru flotă. Autorizarea la 44 tone aduce predictibilitatea necesară companiilor interesate de tranziția energetică, fără a pierde competitivitate în fața configurațiilor diesel.
Industria producătorilor, reprezentată de ACEA, recunoaște efortul politic depus în Consiliu, dar consideră că textul încă nu accelerează suficient decarbonizarea. În viziunea ACEA, sunt necesare ajustări privind toleranțele de masă pentru configurațiile uzuale și termene de transpunere adaptate ritmului tehnologic.
În opoziție, organizațiile feroviare și intermodale avertizează că extinderea traficului transfrontalier cu ansambluri rutiere mai lungi și mai grele (EMS – European Modular System) poate afecta echilibrul modurilor de transport.
Acestea invocă un studiu din 2024 care estimează un risc de deplasare a volumelor de transport dinspre moduri mai sustenabile, precum calea ferată sau transportul intermodal, înapoi către transportul rutier de până la 21%, echivalent cu 10,5 milioane de curse de camion anual și 6,6 milioane de tone suplimentare de CO2. Din acest motiv, asociațiile insistă ca stimulentele să fie rezervate exclusiv camioanelor cu zero emisii și transportului intermodal.
Critici din partea industriei auto germane
În centrul tensiunilor se află reacția dură a industriei auto germane. Asociația Germană a Industriei Auto (VDA) critică absența ajustărilor necesare ale formulelor de greutate și consideră că noile reguli dezavantajează camioanele electrice.
Organizația amintește că Parlamentul și Comisia au stabilit ca vehiculele grele cu zero emisii să atingă o pondere de cel puțin o treime din piață până în 2030, în timp ce astăzi procentul este de doar câteva unități procentuale.
Reglementarea pentru capetele tractor cu două axe, dominante în transportul pe distanțe lungi, este considerată deosebit de problematică, deoarece acestea primesc doar o rezervă de masă de două tone, în timp ce combinațiile cu trei axe pot beneficia de patru tone suplimentare.
Din perspectiva industriei germane, această diferență frânează adoptarea camioanelor electrice acolo unde sunt cel mai utilizate.
EMS și transportul intermodal, în centrul compromisului
Compromisul permite folosirea ansamblurilor rutiere mai lungi și mai grele (EMS) în traficul internațional între state vecine care le acceptă deja, fără acordurile bilaterale actuale. Perioada maximă de testare a EMS este extinsă la 7 ani.
În paralel, transportul intermodal rămâne prioritizat prin derogări dedicate pentru combinațiile rutier-feroviar, astfel încât vehiculele angajate în astfel de operațiuni pot depăși limitele standard, în măsura în care nu depășesc limitele celor două state tranzitate.
Austria și alte state au ridicat însă probleme privind impactul asupra infrastructurii și riscul afectării obiectivelor de transfer către cale ferată. Eliminarea suplimentului de înălțime pentru containerele mari reflectă constrângerile din tunelurile și pasajele unor state membre.
Pe fondul acestor preocupări, retragerea propunerii de revizuire a Directivei privind transportul combinat, anunțată de Comisie în programul de lucru pe 2026, este privită de sectorul feroviar drept un semnal negativ, care influențează echilibrul general al reformei.
Reguli noi pentru control și pentru situații de criză
Directivei i se adaugă o clauză de criză ce permite derogări temporare de la limitele de mase și dimensiuni pentru asigurarea aprovizionării esențiale.
Din 1 decembrie 2029, camioanele cu zero emisii vor trebui să transmită la distanță date fiabile despre masă prin echipamente de monitorizare integrate. Statele membre vor putea efectua verificări automatizate pe rețeaua TEN-T sau direct prin sistemele de bord.
Urmează trilogurile și transpunerea noilor reguli
Parlamentul European și-a exprimat disponibilitatea de a începe imediat trilogurile cu Consiliul și Comisia. După acordul final, statele membre vor avea doi ani pentru transpunere, iar anumite prevederi, precum ghișeul unic pentru autorizații, se vor aplica la 4 ani după transpunere.
Reforma maselor și dimensiunilor camioanelor intră astfel într-o etapă decisivă, cu un compromis care satisface parțial industria rutieră, generează rezerve din partea sectorului feroviar și pune presiune pe legislatori să găsească în triloguri un echilibru între competitivitate, protecția infrastructurii și obiectivele climatice.
