Adio, chilipiruri din China? Comisia Europeană propune taxe pentru coletele sub 150 de euro, vizând direct platformele chinezești de comerț electronic.
După ani de presiuni din partea industriei europene și în contextul unui protecționism tot mai vocal la nivel global, Comisia Europeană propune o schimbare de paradigmă în comerțul electronic transfrontalier.
Practic, Bruxelles-ul vrea să elimine scutirea de taxe pentru coletele sub 150 de euro – un regim folosit în 2024 pentru peste 4,6 miliarde de expedieri, în mare parte din China, via platforme ca Shein și Temu. O decizie care, dacă va fi aplicată, va avea implicații directe nu doar pentru consumatori și retaileri, ci și pentru industria de transport și logistică.
Noua propunere vizează instituirea unei taxe forfetare de 2 euro pentru fiecare colet livrat direct către consumatorul final. Pentru pachetele redirecționate către platforme logistice din UE, taxa se reduce la 0,50 euro – o invitație voalată pentru giganții non-UE să își stabilească centre logistice pe teritoriul Uniunii, așa cum au procedat deja jucători americani în urma măsurilor similare din Statele Unite, unde pragul de 800 de dolari a fost eliminat.
Costuri suplimentare și obligații noi pentru platformele extracomunitare
Dar taxele nu se opresc aici. Pentru anumite categorii – în special îmbrăcăminte și încălțăminte – ar putea fi aplicate și taxe vamale variabile între 5% și 17% din valoarea declarată. Iar pentru a putea funcționa în noul sistem, platformele din afara UE vor fi obligate să se înregistreze în scopuri de TVA și să dovedească faptul că produsele lor respectă standardele europene.
Comisia Europeană justifică această mișcare prin patru obiective: combaterea concurenței neloiale, îmbunătățirea siguranței produselor, creșterea veniturilor pentru bugetul comunitar și sprijinirea comerțului local.
Totuși, în spatele intențiilor declarate, se conturează o realitate ceva mai pragmatică: o încercare de a reechilibra balanța comercială cu China și de a susține retailerii locali, într-un moment în care aceștia se confruntă cu o competiție din ce în ce mai agresivă venită dinspre Asia.
Provocările logistice: cine plătește nota?
Din perspectiva logisticii și transportului, măsura ridică o serie de întrebări. Va fi sistemul capabil să gestioneze volumul imens de expedieri mici care intră zilnic în UE? Cine va suporta costurile suplimentare pentru implementarea și întreținerea infrastructurii de control? Și, mai important, nu cumva această taxă va deveni doar o cheltuială în plus transferată consumatorului, fără un impact real asupra calității produselor?
Este greu de crezut că o taxă de 2 euro va descuraja achizițiile de produse cu prețuri mici, iar eficiența presupusă a sistemului de control este discutabilă, având în vedere că autoritățile vamale europene sunt deja suprasolicitate. În schimb, marii jucători extracomunitari vor migra spre modelul cu platforme locale, evitând o parte din taxe și păstrând prețurile atractive.
Franța și Italia susțin deja măsura, iar consensul politic se conturează. Dar întrebarea rămâne: este acesta un pas real spre protejarea pieței europene, sau doar o manevră fiscală într-un joc global tot mai complicat? Cert e că, odată implementată, această decizie va schimba regulile jocului în comerțul electronic, iar operatorii logistici vor trebui să se adapteze rapid – fie că vorbim despre noi cerințe vamale, modificări în procesele de livrare, sau investiții în infrastructuri dedicate.
Europa nu mai este dispusă să accepte un flux necontrolat de colete sub 150 de euro. Dar pentru a transforma această ambiție într-un succes, va fi nevoie de mai mult decât o simplă taxă. Va fi nevoie de coerență legislativă, voință politică și capacitate administrativă. Altminteri, riscăm să plătim 2 euro în plus… fără niciun beneficiu real.
