Prognoza economică 2025-2026 indică o creștere minimă în Uniunea Europeană, cu Germania, Franța și Italia sub așteptări.
Economia Uniunii Europene se confruntă cu o perioadă de stagnare severă, pe fondul tensiunilor comerciale internaționale, creșterii cheltuielilor militare și întârzierii implementării fondurilor de redresare Next Generation EU (NGEU).
Creșterea economică la nivel european abia va depăși 1% în următorii doi ani, cu o prognoză de +1,2% pentru 2025 și +1,1% în 2026, potrivit celui mai recent raport Allianz Trade.
Contextul global complică suplimentar perspectivele UE. Politicile protecționiste ale SUA, combinate cu riscurile de noi runde de taxe vamale, pun presiune pe exporturile europene.
În același timp, randamentele ridicate ale obligațiunilor guvernamentale limitează spațiul fiscal al statelor membre, iar tranziția verde și digitală riscă să fie întârziată din lipsa fondurilor NGEU.
Germania, Franța și Italia trag în jos creșterea economică a Uniunii Europene
Disparitățile de creștere economică în cadrul UE sunt semnificative. Germania, motorul economic tradițional al Europei, abia va atinge un plus de 0,1% în 2025, urmând să crească cu doar 1% în 2026, ieșind timid din recesiune.
Franța și Italia se confruntă cu o cerere internă slabă și instabilitate politică, ceea ce limitează creșterea economică la doar +0,6% în 2025. În schimb, Spania depășește așteptările, beneficiind de turism și de o utilizare eficientă a fondurilor europene, cu o creștere estimată la +2,2% în 2025 și +1,8% în 2026.
Creștere economică minimă pentru Olanda, Belgia și Luxemburg
Olanda își menține un ritm de creștere similar cu media europeană, sprijinită de consumul privat rezilient și investițiile guvernamentale. Cu toate acestea, vulnerabilitatea exporturilor olandezilor la perturbările comerțului global, precum tarifele impuse de SUA pe componente auto și semiconductori, rămâne un risc major.
În Belgia, provocările structurale – în special datoria publică ridicată și deficitul bugetar – limitează capacitatea de investiții în domenii esențiale precum apărarea, infrastructura și energia. Prognoza de creștere economică este de +0,6% în 2025, cu o posibilă ușoară îmbunătățire în 2026, condiționată de stabilitatea politică.
Luxembourg, în schimb, beneficiază de intrări de capital pe fondul incertitudinilor globale, menținând o prognoză de creștere pozitivă între +1% și +2% până în 2026, sprijinită de un nivel scăzut al datoriei publice și flexibilitate fiscală.
Economia globală în 2025-2026: imagine vulnerabilă și risc crescut de insolvențe
La nivel global, economia traversează o fază de fragilitate, cu o creștere estimată de doar 2,5%, cel mai scăzut nivel din 2008 încoace (excluzând anii de recesiune). SUA se confruntă cu o inflație persistentă, un deficit bugetar alarmant de 8% din PIB și o politică monetară restrictivă, iar o reducere a dobânzii de referință nu este anticipată înainte de finalul lui 2025.
China rămâne un pilon important pentru creșterea economică globală, dar la un ritm mult mai moderat, de 4,5% în 2025 și 4,2% în 2026.
Beijingul încearcă să echilibreze stimulentele fiscale cu reducerea dependenței de exporturi și de expansiunea creditului, în timp ce se confruntă cu criza imobiliară, încrederea scăzută a consumatorilor și provocările demografice.
India și Vietnam vor continua să profite de reconfigurarea fluxurilor comerciale, cu ritmuri de creștere de peste 6%, în timp ce alte economii emergente vor înregistra performanțe inegale, influențate de riscuri fiscale și instabilitate politică.
Val de insolvențe la nivel global până în 2026
Într-un climat economic incert, numărul insolvențelor va continua să crească. După o creștere de 10% în 2024, analiștii estimează o majorare de 7% în 2025 și de 3% în 2026.
Astfel, perioada 2022-2026 va consemna cinci ani consecutivi de creștere a insolvențelor, pe fondul întârzierilor în plăți și al riscului ridicat de neplată, atât la nivel național, cât și internațional.
