66% dintre șoferii români se simt mai în siguranță în trafic ca oricând, dar viteza, telefonul și alcoolul rămân riscuri reale la volan. Date, cifre și explicații.
Poliția Română și Ursus Breweries au prezentat pe 4 iunie, la București, rezultatele celei de-a șasea ediții a studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic”, realizat de Cult Research pe un eșantion de 1.200 de șoferi activi.
Cercetarea acoperă 18 ani de monitorizare, din 2008 până în 2026, și oferă cea mai extinsă imagine de până acum asupra percepțiilor și comportamentelor șoferilor din România.
Principalul rezultat al ediției din 2026 este creșterea percepției de siguranță rutieră: 66% dintre șoferi declară că se simt în siguranță în trafic, față de 57% în 2022. Este cel mai ridicat nivel înregistrat în cei 18 ani de monitorizare.
Factorii menționați ca explicații includ introducerea sistemului e-SIGUR, intensificarea controalelor rutiere, programele de educație rutieră ale Poliției Române și modernizarea unor tronsoane de infrastructură. 94% dintre respondenți susțin instalarea camerelor fixe de monitorizare, iar 87% consideră că legislația rutieră trebuie aplicată mai ferm.
Datele statistice confirmă o tendință reală: în 2025 au fost înregistrate 3.962 de accidente rutiere grave la nivel național, cu 273 mai puține față de 2024, iar numărul deceselor a scăzut cu 182, ajungând la 1.296.
Unul din trei șoferi nu se simte în siguranță pe drumurile din România
Dincolo de progresul înregistrat, un sfert dintre șoferi nu se simt în siguranță pe drumurile din România. Principalele motive: nerespectarea regulilor de către alți participanți la trafic (76%), manevrele riscante (65%) și starea infrastructurii (54%). Peste 60% apreciază că aglomerația a crescut, iar tot atâția consideră că și comportamentul celorlalți șoferi s-a deteriorat față de acum patru ani.
Contradicția iese și mai clar la suprafață când vine vorba de autoevaluare. 88% dintre șoferi se descriu ca non-conflictuali, deși aproape o treime spun că au fost victime frecvente ale agresivității în trafic. Doar 12% recunosc propriile comportamente agresive.
Telefonul la volan și neatenția depășesc viteza în topul riscurilor declarate
Față de edițiile anterioare, în care viteza și alcoolul dominau topul riscurilor, studiul din 2026 indică o schimbare de profil. Utilizarea telefonului la volan și neatenția au avansat ca frecvență declarată.
În ultimele șase luni, 31% dintre șoferi au vorbit la telefon fără hands-free în timp ce conduceau, iar 12% au accesat rețele de socializare la volan. Mâncatul la volan a crescut cu 12 puncte procentuale față de 2022, iar nerespectarea distanței față de vehiculul din față cu 13 puncte procentuale.
Viteza rămâne o problemă, în special între localități, unde 20% dintre șoferi recunosc că depășesc limita frecvent sau foarte frecvent. Justificările oferite: nevoia de a efectua o depășire (60%), drumul liber ziua (45%) sau menținerea ritmului traficului (41%).
Consum de alcool la volan: conștientizare ridicată, toleranță care persistă
Pe segmentul alcoolului, datele arată un nivel serios de conștientizare: peste jumătate dintre șoferi consideră că nicio cantitate de alcool nu este sigură înainte de condus. 9 din 10 aleg băuturi non-alcoolice când știu că vor conduce, iar 60% apelează la taxi sau ridesharing după ce au consumat alcool.
Procentul celor care au condus totuși după consum se menține la 10%, la același nivel cu 2022, dar cu mult sub valoarea din 2008, când era de 29%. Cu toate acestea, 23% consideră acceptabilă o bere înainte de a conduce, iar 19% un pahar de vin.
Flash-urile la radar, un obicei răspândit pe care puțini îl văd ca risc
Una dintre constatările studiului privește avertizarea prin flash-uri a prezenței controalelor rutiere. 51% dintre șoferi recunosc că semnalizează astfel prezența radarelor sau a poliției, iar 22% folosesc aplicații de navigație ca Waze în același scop.
Comportamentul este perceput ca un gest de solidaritate între șoferi. Doar 32% dintre cei care îl practică îl consideră periculos, deși 60% știu că este sancționabil.
Fenomenul reduce direct eficiența măsurilor de control și prevenție. Sistemul e-SIGUR a înregistrat în 2025 un număr de 33.404 detecții valide, iar aplicația ESAR, prin care participanții la trafic pot sesiza conducerea agresivă, a soluționat 1.307 sesizări în același an.
