Prin crearea unui spațiu de mobilitate militară la nivelul UE până în 2027, Military Mobility Package apropie UE cu un pas mai mult de un „Schengen militar”.
Schimbarea de direcție a Comisiei Europene este tot mai clară în actualul contextul geopolitic. Prioritatea nu mai este doar combaterea schimbărilor climatice, ci și pregătirea teritorială pentru un potențial conflict major.
Pe 19 noiembrie 2025, Comisia a prezentat Military Mobility Package, cel mai ambițios set de reguli de până acum pentru tranzitul rapid și coordonat al trupelor și echipamentelor pe teritoriul UE.
Inițiativa definește o nouă arhitectură logistică europeană. În viziunea executivului european, până în 2027 trebuie creat un spațiu unic de mobilitate militară, capabil să elimine blocajele birocratice și să asigure un flux neîntrerupt pe rutier, feroviar, maritim și aerian.
Military Mobility Package, un cadru unic pentru autorizări
Reglementarea propusă înlocuiește vechile planuri din 2018 și 2022, considerate prea slabe în lipsa unui caracter obligatoriu. Noua formulă introduce termene ferme pentru statele membre.
Procedurile care astăzi pot dura săptămâni ar trebui să primească răspuns în maximum trei zile în timp de pace și șase ore în situații de urgență.
Comisia propune și autorizații permanente pentru anumite categorii de transport, precum și utilizarea standardizată a formularului european 302, deja folosit în cadrul NATO.
Logica este aceeași: timpi egali, proceduri identice, bariere administrative reduse. În cuvintele comisarului Apostolos Tzitzikostas, eficiența sistemului depinde de viteză, iar noul cadru urmărește exact acest lucru.
Investiții, infrastructură și coridoare strategice
Military Mobility Package aduce cu sine o presiune majoră asupra rețelei europene de transport. Documentele tehnice ale Comisiei și evaluările aprobate în Consiliu indică 500 de proiecte prioritare pe patru coridoare strategice, de la Nord la Mediterană. Poduri, tuneluri, căi ferate, porturi și aeroporturi vor trebui adaptate pentru a suporta vehicule militare grele, precum tancurile standard de 60 de tone.
Inițial, costul total al proiectului era estimat la 70 de miliarde de euro, însă noile calcule ridică investiția la aproximativ 100 de miliarde de euro. Din această sumă, 17 miliarde de euro sunt deja incluse în bugetul multianual 2028-2034, în timp ce restul fondurilor va fi acoperit prin alte instrumente financiare ale Uniunii Europene.
Pentru Comisia Europeană, conceptul de infrastructură cu dublă utilizare – civilă și militară – devine obligatoriu, impunând standardele mai ridicate de rezistență, interoperabilitate și securitate pe care statele membre vor trebui să le respecte în proiectele viitoare.
Spațiul unic de mobilitate militară și mecanismul Emers
O noutate majoră este introducerea Emers, un mecanism european de reacție extinsă. Acesta poate fi activat pentru perioade de până la 12 luni, în contextul unor creșteri ale fluxurilor militare. În timpul activării, transporturile vor primi acces prioritar la infrastructură, formalitățile vamale vor fi accelerate, iar restricțiile de cabotaj vor fi suspendate.
Comisia consideră Emers elementul care diferențiază fundamental noul pachet de planurile anterioare. Ideea este ca rețeaua civilă și cea militară să poată funcționa sincronizat în momente critice.
Solidarity Pool și reorganizarea capacităților de transport
Un alt pilon este Solidarity Pool, fondul european pentru consolidarea capacităților de transport. Statele pot solicita acces la resursele disponibile în Pool, păstrând controlul operațional la nivelul statului care le pune la dispoziție.
Curtea Europeană de Conturi a atras atenția în rapoartele sale că lipsa mijloacelor de transport feroviar, naval sau aerian pentru echipamente grele reprezintă o vulnerabilitate structurală, iar Pool-ul încearcă să corecteze acest deficit.
Noua reglementare impune și crearea unor coordonatori naționali disponibili permanent, precum și dezvoltarea unui sistem digital comun, operațional până în 2030.
Cooperare NATO și integrarea rețelelor civile și militare
Pachetul întărește și cooperarea cu NATO. În cadrul PESCO, 29 de state au definit coridoarele prioritare integrate ulterior în revizuirea TEN-T din 2024. Țările membre ale Alianței vor trebui să acorde același tratament aliaților ca și statelor UE în procedurile de autorizare a tranzitului, pentru a evita blocajele în mișcările comune.
Contextul geopolitic după invadarea Ucrainei a arătat limitele actualului sistem, inclusiv faptul că bugetul CEF 2021-2027 destinat mobilității militare, de 1,69 miliarde euro, a fost consumat integral până la finalul lui 2023. Problemele legate de transportul vehiculelor grele, în special pe rute feroviare sau poduri care nu suportă sarcinile necesare, rămân critice.
