Flotele care reușesc să identifice rutele profitabile, să optimizeze consumul și să își păstreze șoferii printr-o organizare mai predictibilă vor rămâne competitive într-o perioadă dificilă pentru transportul rutier european.
Acordul UE-Ucraina privind transporturile, obiectivele climatice și competiția acerbă comprimă marjele transportatorilor din Europa Centrală și de Est. Dar să le luăm pe rând.
Acordul dintre Uniunea Europeană și Ucraina, care a eliminat temporar obligativitatea autorizațiilor bilaterale pentru transportatorii ucraineni, a afectat cel mai mult Polonia, deoarece acestea sunt țări vecine.
Proximitatea geografică a transformat rapid coridoarele est-vest în zone de competiție intensă, unde operatorii locali s-au confruntat cu presiuni suplimentare pe tarife.
Acest context se suprapune peste probleme structurale deja cunoscute: lipsa șoferilor, creșterea prețurilor la carburant, costuri operaționale tot mai mari și nevoia de investiții în flote mai verzi, ceea ce reprezintă o provocare pentru continent.
Tranziția accelerată către flote cu emisii reduse
Schimbările climatice și agenda verde a Uniunii Europene, susținute de pachetul Fit for 55 și de Strategia pentru Mobilitate Durabilă și Inteligentă, redesenează regulile jocului în transportul rutier.
Sectorul este expus atât riscurilor fizice, precum fenomenele meteo extreme, cât și celor sistemice, generate de infrastructuri interconectate. În acest context, decarbonizarea rapidă devine o direcție impusă, cu obiective de reducere a emisiilor pe termen scurt, mediu și lung.
Electrificarea flotelor și utilizarea combustibililor alternativi nu mai sunt opțiuni teoretice, ci investiții inevitabile.
Rute adaptive, tahografe inteligente și rolul digitalizării în eficiența operațională
Odată cu electrificarea transportului pe distanțe lungi, operatorii trebuie să își regândească planificarea curselor. Asigurarea unor rute fiabile, cu suficiente puncte de încărcare, impune o abordare mai dinamică a planificării.
Călătoriile nu mai pot fi optimizate doar pe baza distanței, ci trebuie corelate cu autonomia vehiculului, timpii de încărcare și disponibilitatea infrastructurii.
Digitalizarea este una dintre puținele constante pozitive într-un mediu tot mai complex. Din 2019, toate camioanele noi înmatriculate în UE sunt echipate cu tahografe digitale inteligente, menite să reducă birocrația și să ofere un control mai precis al timpilor de conducere și odihnă.
În paralel, vehiculele conectate și automatizate încep să își facă loc în transportul rutier, promițând un nivel mai ridicat de siguranță și eficiență.
Marje în scădere și importanța costului pe kilometru în timp real
Într-un context în care marjele se erodează rapid, datele devin singurul avantaj real. O îmbunătățire de doar un procent a marjei pentru o flotă de 50 de camioane, cu un rulaj mediu anual de 130.000 km, poate genera un plus de aproximativ 91.000 de euro.
Diferența o face accesul la date în timp real privind costul pe kilometru, luând în calcul carburantul, kilometrii fără marfă, taxele de drum și orele de muncă ale șoferilor, deoarece calculele făcute la final de lună nu mai sunt suficiente într-o piață extrem de volatilă.
Piața de TMS din Europa și nevoia de integrare a datelor
Piața de TMS din Europa este în plină expansiune și ar putea depăși pragul de 5 miliarde de euro, pe fondul cererii pentru urmărire în timp real, calcul dinamic al costurilor și rutare adaptivă.
Cu toate acestea, multe platforme TMS nu sunt încă integrate direct cu sursele operaționale de date, precum cardurile de carburant, sistemele de taxare, telematica sau orele de conducere. Eliminarea acestor silozuri de date este esențială pentru optimizarea reală a transportului.
Un exemplu relevant vine din Polonia, unde un transportator care operează curse între Varșovia-Berlin și Varșovia-Liov observă diferențe clare de cost. Datele de pe cardurile de carburant indică un consum cu 10-12% mai mare pe ruta spre Ucraina, din cauza calității drumurilor și a cozilor de la frontieră, iar telematica arată întârzieri de până la două ore la punctul de trecere Dorohusk.
Chiar dacă transportatorii ucraineni beneficiază de costuri mai mici cu forța de muncă, operatorii polonezi pot rămâne competitivi prin optimizarea consumului și utilizarea instrumentelor inteligente care corelează mai multe variabile pentru alegerea rutei sau a încărcăturii optime.
Inteligența artificială și deciziile bazate pe date
Instrumentele de business intelligence și soluțiile bazate pe inteligență artificială aduc un nivel nou de predictibilitate. Corelarea datelor din TMS, telematică și managementul comenzilor permite prognozarea cererii, monitorizarea gradului de utilizare a flotei și vizualizarea clară a surselor de venit și cost. Managerii de logistică ajung astfel să vadă, în timp real, unde câștigă și unde pierd bani.
Inteligența artificială generativă începe să schimbe modul în care sunt gestionate relațiile comerciale. Jucători mari precum DHL sau Uber Freight au integrat deja modele avansate care automatizează procesele de la ofertare până la urmărirea transportului. Totuși, aproape 19% dintre companiile de logistică și supply chain din Europa nu au inițiat încă proiecte de acest tip.
Cu date curate și integrate, aceste modele pot analiza solicitările primite, identifica rapid cursele profitabile, genera oferte în timp real și răspunde clienților non-stop. Timpul de reacție se reduce de la ore la secunde, iar echipele de planificare pot valida propuneri adaptate fiecărui client și fiecărei rute.
Criza șoferilor și utilizarea datelor pentru retenție
Digitalizarea și creșterea comerțului online schimbă fluxurile de marfă, dar criza de personal rămâne una dintre cele mai mari provocări. În Polonia, deficitul este estimat la aproximativ 150.000 de șoferi.
Potrivit IRU, cauzele sunt bine cunoscute: condiții de muncă dificile, program imprevizibil, remunerație insuficientă și o forță de muncă îmbătrânită. Vârsta minimă ridicată pentru accesul în profesie limitează suplimentar recrutarea tinerilor.
În acest context, datele pot deveni un instrument de stabilizare a forței de muncă. Planificarea mai echilibrată a curselor, reducerea timpilor morți și comunicarea predictivă a întârzierilor contribuie la scăderea stresului și la creșterea retenției.
Programele de recompensare bazate pe date reale de consum, siguranță și punctualitate pot crea un cadru mai transparent și mai corect pentru șoferi.
