Autostrada Via Baltica, modernizată între Polonia și Estonia, devine un coridor strategic vital pentru NATO în consolidarea apărării flancului estic.
Autostrada E67, cunoscută și sub numele de Via Baltica, nu mai este doar o legătură rutieră între capitalele Poloniei și Estoniei. Într-un context geopolitic tot mai tensionat, acest drum modernizat la patru benzi devine o arteră vitală pentru apărarea flancului estic al NATO, scrie The Telegraph.
Inaugurată recent, modernizarea Via Baltica a costat 2,6 miliarde de euro, dintre care aproape un miliard a provenit din fonduri europene.
Importanța Via Baltica devine evidentă privind harta. Tronsonul dintre Belarus și exclava rusă Kaliningrad — cunoscut drept „falia Suwałki” — este cea mai vulnerabilă porțiune a teritoriului NATO.
În cazul unei invazii, Rusia ar putea încerca să izoleze țările baltice de restul alianței, blocând singurul coridor terestru care le leagă de Polonia și, implicit, de Europa Occidentală. Într-un astfel de scenariu, noua infrastructură rutieră și feroviară din regiune joacă un rol esențial în asigurarea mobilității strategice a NATO.
Pentru a înțelege amploarea, un convoi militar care transportă o singură brigadă se întinde pe o distanță de cel puțin 6,4 kilometri, iar o divizie completă implică zeci de mii de vehicule și echipamente.
Modernizarea Via Baltica, de la o rută cu două benzi la una cu patru benzi de circulație, reprezintă un salt major pentru logistica militară a regiunii. Dacă anterior o simplă defecțiune putea bloca întregul convoi, noua configurație permite devierea rapidă a vehiculelor oprite, menținând ritmul și continuitatea deplasării.
Noua autostradă a fost proiectată pentru a suporta greutatea vehiculelor grele de război — de la transportoare de tancuri la artilerie autopropulsată — fiind gândită ca o rută logistică strategică pentru trupe și echipamente.
Țările baltice, printre cei mai mari investitori în apărare din NATO
Polonia, Lituania, Letonia și Estonia sunt astăzi cele mai active țări din alianță în ceea ce privește investițiile militare, potrivit aceleiași surse. Polonia alocă 4,5% din PIB apărării, Lituania 4%, Letonia 3,7%, iar Estonia 3,4% – niveluri ce depășesc chiar și bugetul militar al Statelor Unite raportat la PIB.
