Mihai Măcelaru, CEO al Alfa Group, a explicat, în podcastul „Leaders”, realizat de Cătălin Striblea, cum se formează prețul motorinei, care sunt lanțurile de aprovizionare și ce riscuri există pentru România.
Tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz au început să se simtă rapid în piața carburanților, iar efectele au ajuns deja în Europa, inclusiv în România.
Regiunea asigură aproximativ o cincime din fluxurile globale de petrol. În momentul în care traficul maritim încetinește, apar blocaje în aprovizionare, iar prețurile reacționează imediat. Petrolul, gazele naturale și carburanții, în special motorina, au început deja să se scumpească.
În podcastul „Leaders”, realizat de Cătălin Striblea, Mihai Măcelaru, CEO al Alfa Group, companie care deține și Oscar Downstream, cel mai mare distribuitor de carburanți cu capital 100% românesc, descrie situația ca fiind una cum nu s-a mai văzut de la criza petrolului din 1973.
Pe scurt, rutele obișnuite nu mai funcționează la fel. Disponibilitatea produselor petroliere a scăzut, iar cererea se mută forțat către alte surse, din zona caspică sau din Orientul Mijlociu.
Această mutare vine cu un cost clar, iar presiunea se duce direct în preț. În același timp, piața devine tot mai instabilă.
În industrie se discută inclusiv scenarii extreme, în funcție de cât durează criza și cât de mult se adâncesc blocajele. Mai puține opțiuni de aprovizionare înseamnă mai puțină flexibilitate. Iar pentru importatori, asta se traduce în costuri mai mari și decizii mai dificile.
Cum se formează prețul motorinei
Prețul final al motorinei nu este dictat de un singur indicator, ci rezultă dintr-un mecanism complex care pornește de la cotațiile internaționale și ajunge la piața locală.
Există diferențe între piața petrolului, cotațiile pentru produse finite, precum motorina tranzacționată pe baza referințelor Platts, și piața efectivă de vânzare. În cazul importurilor maritime, prețul nu este fix din momentul încărcării, ci se ajustează până la sosirea navei și chiar în zilele de descărcare, ceea ce face ca volatilitatea să fie transferată direct în costul final, explică CEO-ul Alfa Group.
La aceste elemente se adaugă costurile logistice, de la tarife portuare și transport până la depozitare, dar și componentele fiscale. Acciza are un nivel fix, TVA-ul se aplică atât prețului final, cât și accizei, iar companiile petroliere suportă și o taxă suplimentară raportată la cifra de afaceri.
În România există și un dezechilibru structural: rafinăriile locale acoperă necesarul de benzină, dar motorina rămâne dependentă de importuri, situație existentă încă dinainte de 2022.
Lanțuri de aprovizionare, stocuri și riscuri
Din punct de vedere operațional, piața dispune în prezent de stocuri care pot acoperi aproximativ o lună în scenariul în care importurile s-ar opri brusc. Aceste stocuri sunt parțial impuse prin obligații legale și reprezintă un tampon important.
Problema apare în zona de aprovizionare curentă. Numărul furnizorilor disponibili s-a redus, iar costurile de transport și asigurare au crescut puternic. În același timp, instrumentele de protecție financiară, precum acoperirea riscului (hedging), au devenit mult mai scumpe, ceea ce pune companiile în fața unei alegeri dificile între expunere la risc și costuri ridicate.
CEO-ul Alfa Group subliniază că, dacă tensiunile persistă câteva săptămâni, presiunea pe piață se va amplifica. Dacă situația se prelungește, riscul se mută către penurie și creșteri accentuate de preț. În schimb, o oprire rapidă a războiului din Golful Persic ar putea genera corecții bruște, care ar afecta companiile ce au stocat marfă la valori ridicate.
Opțiunile de intervenție în piață
În acest context, discuțiile despre intervenția statului revin în prim-plan. Mihai Măcelaru atrage atenția că o plafonare a prețurilor, aplicată fără o înțelegere clară a mecanismului de formare a costurilor, riscă să ducă la dezechilibre și chiar la lipsa produselor din piață.
O eventuală intervenție ar trebui să țină cont de costurile reale și de necesitatea unui profit operațional rezonabil, sau să fie însoțită de scheme de compensare similare celor aplicate în sectorul energiei.
Întâlnirea cu autoritățile române din ultimele zile este văzută ca un lucru util, dar orice măsură necesită calcule precise și resurse bugetare, altfel riscul de efecte adverse rămâne ridicat.
Criza carburanților din Strâmtoarea Ormuz obligă companiile la reacții rapide
Pentru operatorii din piață, perioada următoare este dominată de monitorizarea zilnică a cotațiilor și a disponibilității furnizorilor. Deciziile privind stocurile și protecția financiară devin esențiale pentru menținerea operațiunilor.
În același timp, comunicarea publică rămâne importantă. Există stocuri disponibile, iar o înțelegere corectă a structurii prețului poate reduce reacțiile emoționale din piață și presiunea pe rețelele de distribuție.
Criza din Strâmtoarea Ormuz nu afectează doar cotațiile internaționale. Ea testează reziliența întregului lanț de aprovizionare și capacitatea pieței românești de a gestiona șocuri externe într-un context deja tensionat.
Episodul de podcast „Leaders” realizat de Cătălin Striblea cu Mihai Măcelaru, CEO al Alfa Group, poate fi vizionat mai jos:
