Subinvestițiile UE în infrastructura energetică, digitală și transport afectează direct potențialul de creștere economică.
În ultimele decenii, investițiile UE în infrastructura au scăzut dramatic, de la 5-7% din PIB la sfârșitul secolului trecut, la doar 2-3% în prezent.
Această reducere semnificativă a cheltuielilor afectează direct potențialul de creștere economică al Europei, subliniază un raport recent al Allianz Trade. Potrivit experților, infrastructura depășită sau inadecvată reduce anual cu un punct procentual creșterea PIB-ului Uniunii Europene.
Situația devine critică în contextul în care Europa are nevoie urgentă de investiții anuale de 110-150 miliarde de dolari doar în infrastructura energetică.
La aceasta se adaugă 340 de miliarde de dolari necesari anual pentru modernizarea infrastructurii digitale și de transport.
Rețeaua energetică a UE, principalul motor al investițiilor
Tranziția energetică domină agenda investițională la nivel global, iar Europa nu face excepție. Până în 2035, aproximativ 70% din investițiile globale în infrastructură – echivalentul a 26-30,2 trilioane de dolari – vor fi direcționate către proiecte energetice.
În ciuda progreselor în domeniul energiei eoliene și solare, rețelele electrice europene rămân în urmă.
Fără o întărire semnificativă a rețelei de distribuție, conectarea noilor surse de producție și a capacităților de stocare devine imposibilă, afectând profitabilitatea și siguranța sistemului energetic.
Experții Allianz Trade, avertizează că această incertitudine privind infrastructura energetică este devastatoare pentru mediul de afaceri, mai ales în economii puternic industrializate.
Infrastructura digitală europeană riscă să piardă teren
Pe lângă provocările din sectorul energetic, infrastructura digitală a Europei se confruntă cu presiuni majore. Cererea explozivă determinată de AI, soluții cloud și digitalizare necesită investiții masive în centre de date, telecomunicații și extinderea rețelelor de fibră optică.
În acest context, congestia rețelelor electrice reprezintă o barieră constantă în dezvoltarea infrastructurii digitale.
Reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare necesită investiții logistice uriașe
Schimbările geopolitice și lecțiile învățate din pandemie accelerează fenomenul de „friendshoring” și „reshoring”, prin care producția este readusă mai aproape de piețele de desfacere europene.
Această tendință generează o nevoie acută de investiții în porturi interioare, infrastructură rutieră, conexiuni feroviare și capacități de stocare.
Investitorii privați devin motorul finanțării infrastructurii europene
Un alt aspect esențial subliniat de raportul Allianz Trade este schimbarea radicală a rolului investitorilor privați. Dacă în trecut capitalul privat completa investițiile guvernamentale, astăzi finanțarea privată a devenit fundamentul multor proiecte de anvergură.
Activele globale gestionate în infrastructura nelistată au crescut de la mai puțin de 25 de miliarde de dolari în 2005 la peste 1,5 trilioane de dolari în 2024.
În prezent, interesul investitorilor se mută de la sectoarele tradiționale, precum drumurile și utilitățile, către infrastructura digitală, stocarea de energie și rețele inteligente.
Aceste active oferă randamente atractive, indexate la inflație, cu un risc relativ scăzut, devenind astfel o destinație preferată pentru capitalul privat.
