Ungaria este din nou cea mai coruptă țară din UE, în timp ce România ocupă poziția a treia, după Bulgaria. Detalii despre scoruri, poziții la nivel global și tendințe regionale.
Transparency International a publicat noua ediție a Indicelui de Percepție a Corupției, iar rezultatele pentru 2025 confirmă o tendință îngrijorătoare în Europa Centrală și de Est. Pentru al patrulea an consecutiv, Ungaria este cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană, la egalitate cu Bulgaria.
Indicele, publicat anual din 1995, evaluează percepția asupra corupției din sectorul public în 182 de state și teritorii. Scorurile sunt acordate pe o scară de la 0, perceput ca foarte corupt, la 100, considerat foarte curat.
În 2025, Ungaria a obținut 40 de puncte, cel mai slab rezultat din istoria sa în acest clasament, coborând pe locul 84 la nivel global, cu două poziții mai jos față de anul anterior. În ultimii 13 ani, țara vecină a înregistrat cea mai accentuată scădere dintre statele membre UE, pierzând 15 puncte față de 2012.
Sub conducerea lui Viktor Orbán, aflat la putere de 16 ani (2010), Budapesta s-a confruntat cu acuzații persistente privind utilizarea defectuoasă a fondurilor europene și încălcări ale statului de drept.
În 2022, Uniunea Europeană a suspendat plata a peste 6 miliarde de euro către Ungaria, invocând nerespectarea principiilor statului de drept.
România, locul 3 la corupție în UE și 70 global
La polul opus, Bulgaria, care împarte ultima poziție din UE cu Ungaria, a fost marcată anul trecut de proteste masive anticorupție, criză care a dus la căderea guvernului.
România este a treia cea mai coruptă țară din UE și ocupă locul 70 la nivel global, potrivit CPI 2025. În perioada 2012–2025, cel mai bun scor (48) a fost înregistrat în timpul guvernului Cioloș (neafiliat politic), iar cel mai slab scor (43) în perioada guvernului Victor Ponta (PSD). O scădere de un punct, de la 46 la 45, a fost consemnată și în 2025, în timpul guvernării Ciolacu (PSD).
Slovacia se situează pe locul 61 mondial și este a cincea cea mai slab clasată în interiorul blocului comunitar.
Statele baltice, lideri regionali în clasamentul CPI 2025
În contrast puternic, statele baltice sunt evidențiate în raport ca exemple de progres constant în consolidarea rezilienței instituționale. Estonia rămâne lider în Europa Centrală și de Est, ocupând locul 12 la nivel mondial, cu 76 de puncte.
Lituania urmează pe poziția a doua în regiune și pe locul 28 global, iar Letonia este a treia în regiune, cu 60 de puncte și locul 37 mondial. Evoluția lor confirmă o consolidare pe termen lung a mecanismelor de prevenire și control al corupției.
Și Cehia a înregistrat un progres, câștigând trei puncte în 2025 și ajungând la 59 de puncte, poziția 39 la nivel global.
Polonia a rămas pe aceeași poziție ca în 2024, cu 53 de puncte și locul 52 la nivel global. Totuși, pe termen de zece ani, scorul său a scăzut cu 10 puncte, de la 63 în 2015. Declinul este asociat disputelor privind statul de drept și reformele judiciare promovate în perioada guvernelor conduse de partidul Lege și Justiție.
Tendințe globale în Indicele CPI 2025
Pentru prima dată în mai bine de un deceniu, media globală a scăzut, ajungând la 42 de puncte din 100. Raportul indică o diminuare a rezilienței anticorupție la nivel mondial, inclusiv în state considerate până recent repere în materie de integritate publică.
Pentru al optulea an consecutiv, Danemarca obține cel mai mare scor în cadrul indicelui (89), urmată îndeaproape de Finlanda (88) și Singapore (84), în timp ce Somalia și Sudanul de Sud se află la coada clasamentului, cu doar 9 puncte fiecare.
Ediția 2025 a indicelui arată o polarizare accentuată: în timp ce unele state din Europa Centrală și de Est își consolidează mecanismele instituționale, altele continuă să piardă teren, într-un context global în care standardele anticorupție par să slăbească.
